100 de ani de România. Episodul 1: Curtea de Argeș, în ruină și acaparată de Arhiepiscopie

DISTRIBUIȚI

De-a lungul istoriei, Argeșul a dat două Capitale Țării Românești. Este vorba de Câmpulung și Curtea de Argeș, orașe care în prezent par a fi părăsite dacă oamenii nu ar circula pe stradă. Clădiri de patrimoniu, biserici vechi de secole și adevărate valori arhitehtonice risă să se piardă pe vecie din cauza neglijenței proprietarilor și a administrațiilor locale.

Curtea de Argeș, oraș regal… doar cu numele

Curtea de Argeș a fost prima capitală a Țării Românești și păstrează cele mai importate edificii bizantine de pe teritoriul României, printre care Biserica Domnească, monument de secol XIV aflat pe lista indicativă a UNESCO.

Important centru politic și economic în timpul epocii medievale, Curtea de Argeș a decăzut după mutarea cetății de scaun a Țării Românești la Târgoviște, dar își recapătă prestigiul în timpul perioadei interbelice o dată cu desemnarea catedralei Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală de către Carol I.

Mai mult, Curtea de Argeș a dat câțiva dintre domnitorii cei mai importanți din istoria medievală a Țării Românești (Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân) dar și personalități marcante ale perioadei interbelice precum Urmuz și Florian Ștefănescu-Goangă.

Acum, Orașul Regal este în ruină. Majoritatea caselor construite în secolele XVIII – XIX sunt într-o stare de degradare avansată, locurile de muncă sunt o adevărată problemă, străzile sunt pline de gropi, iar administrația locală încearcă să mimeze o dezvoltare prin peticiri de drumuri.

Calinic, monopol peste bisericile din Orașul Regal

Curtea de Argeș are un potențial turistic imens dat de Mânăstirea Curtea de Argeș și bisericile vechi de secole. În fiecare an, sute de mii de turiști vin în Orașul Regal și se închină în lăcașurile de cult ctitorite în urmă cu sute de ani de către domnitorii Țării Românești.

Cu toate că este unul dintre cele mai vizitate orașe din țară, banii nu ajung la bugetul local ci se duc în conturile Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Pentru a vizita cele mai importante obiective din Curtea de Argeș, turiștii trebuie să scoată bani din buzunar. Cei care nu știu și sunt obișnuiți să intre într-un lăcaș de cult pentru a se închina și nu achită taxa sunt atenționați de o măicuță cu biletele în mână că nu este gratis și trebuie să plătească. Și asta, în condițiile în care făuritorii României moderne își dorm somnul de veci la intrare. Același lucru se întâmplă și la Biserica Domnească. Doar că aici, există un program și turiștii sunt taxați încă de la intrarea în curtea bisericii.

Gara Regală, pericol public

Cel mai elocvent exemplu este Gara Regală. Monumentul construit la ordinul lui Carol I este la un pas să se prăbușească. Lipsa de interes din partea autorităților naționale a dus ca monumental istoric să devină un adevărat pericol pentru oamenii care trec prin zona respectivă. Mai exact, în umră cu câteva săptămâni, pompierii argeșeni au fost nevoiți să intervină pentru a degaja mai multe elemente de construcție care erau la un pas să cadă și să accidenteze pe cineva.

Construită în mai puţin de un an şi inaugurată în noiembrie 1898, Gara Regală din Curtea de Argeş a ajuns acum în paragină. Din 1989 şi până în prezent, aici nu s-a investit niciun leu. La aproape un an de la funeraliile Regelui Mihai, gara în paragină e în continuare acoperit cu un mesh, iar la licitaţiile organizate pentru reabilitarea ei nu s-a prezentat nicio firmă, asta şi din cauza preţului foarte mic.

Gara datează din 27 noiembrie 1898, când a avut loc şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti – Curtea de Argeş. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul.

Necropola Regală, Catedrala Mântuirii Neamului – varianta argeșeană

Necropola Regală a fost construită din banii Casei Regale și din donațiile enoriașilor. Arhiepiscopia de abia a scos ceva din visterie, chiar dacă de anul trecut își dorm somnul de veci Regele Mihai și Regina Ana. Cu sume fabuloase câștigate din turism și din afacerile adiacente, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului se văita în 2016 că nu au fonduri suficiente.

Caliopie: „Nu avem o fabrică de bani”

Construcția Catedralei Arhiepiscopale de la Curtea de Argeș a început cu mai bine de nouă  ani în urmă. În anul 2009, IPS Calinic împreună cu  Principesa Margareta, Custodele Coroanei, și Principele Radu au pus piatra de temelie, moment în care a mașinăria de făcut bani a Arhiepiscopiei a început să se învârtă.

În toată această perioadă, donațiile venite de la enoriași au ridicat clădirea la roșu, dar potrivit purtătorului de cuvânt Caliopie Ichim, „finanțarea s-a făcut din fondurile Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului și din donații. Noi nu am fi putut susține singuri construcția, noi nu avem o fabrică de bani”, asta în condițiile în care înaltele fețe bisericești de la Curtea de Argeș au cumpărat o hidrocentrală în valoare de aproape două milioane de lei, astfel, ajungând un prodcător autohton de current electric.

Mai mult decât atât, Caliopie Ichim spunea în 2016 pentru Obiectiv de Argeș că nu au existat întârzieri ale construcției, deși în prezent Necropola Regală arată la fel ca și în acel moment. „Este un termen interpretat greșit. Este vorba de autorizația de construcția care se dă pe trei ani, dar pe care putem să o prelungim, lucru pe care l-am și făcut” declara Caliopie. Potrivit protocolului încheiat între Arhiepiscopia Argeșului și Casa Regală, construcția catedralei trebuia finalizată în cinci ani de la punerea pietrei de temelie.

Înmormântare printre schele și moloz

În data de 13 august 2016, Regina Ana a fost înmormântată la Curtea de Argeș. Cu toate că funerariile au fost făcute după tradiția Casei Regale, acestea nu au putut fi realizate decât printre schele și moloz. Arhiepiscopia arunca vina „în curtea” Casei Regale, scuzându-se că ei au terminat partea lor.

„Partea care ține de necropolă e gata de aproximativ un an. Avem un protocol cu Casa Regală prin care se obligă să realizeze decorațiunile” a spus Caliopie Ichim. Mai mult, IPS Calinic a recunoscut că lucrările nu sunt gata printr-o postare pe site-ul oficial al Arhiepiscopiei. „În timp ce orânduiam cele necesare pentru eventualul deces al Reginei Ana, a sosit vestea încetării din viață la Spitalul Morges-Elveția, la 1 august 2016, începutul Postului Adormirii Maicii Domnului. (…) Regina Ana, Regina Speranței, credea că, într-o bună zi, Regele Mihai se va întoarce acasă, în România! A așteptat peste 70 de ani ca să se împlinească visul unei vieți zbuciumate! Așa a intrat pe Porțile Veșniciei, la 1 august 2016, când creștinătatea Ortodoxă a intrat în Postul Adormirii Maicii Domnului. (…) Iar trupul ei se va odihni în Catedrala cea nouă a Sfintei Filoteia de la Curtea de Argeș, întru nădejdea Învierii, aici săvârșindu-și călătoria pământească, loc în care lumina candelei ne va aminti că al Domnului este pământul și plinirea Lui!”, se arata în mesajul semnat de Calinic Argeșeanul în 2016.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here