Angajații din România ar putea beneficia de un nou concediu. Burnoutul, recunoscut oficial!
Peste 25% dintre angajații din România se confruntă cu riscul de burnout și probleme psihologice, în timp ce doar 30% dintre aceștia se declară pe deplin mulțumiți de parcursul lor profesional. Datele reies din Indexul stării de bine a angajaților români pentru anul 2025, studiu care evidențiază o vulnerabilitate crescută a salariaților în fața presiunilor economice și de management.
CITEȘTE ȘI: Atenție șoferi! Schimbări radicale la prețurile rovinietei! Lista noilor tarife!
Conform cercetării, nivelul general al bunăstării profesionale în România este de 70,3 puncte din 100, ceea ce încadrează piața muncii într-o zonă de „siguranță moderată”. Totuși, experții avertizează că acest echilibru este fragil, putând fi ușor destabilizat de schimbările de conducere, volumul excesiv de muncă sau incertitudinea economică.
Analiza detaliată arată că 41% dintre salariați reușesc să mențină un echilibru la job, însă un sfert dintre aceștia sunt deja într-o zonă critică de epuizare. În contrast, doar trei din zece respondenți beneficiază de o stare de bine ridicată, caracterizată prin autonomie, claritate în sarcini și corectitudine din partea angajatorului.
Factorii care contribuie cel mai mult la starea de epuizare sunt:
Rolul superiorului direct este crucial, acesta influențând starea de bine a subalternilor în proporție de 19,3%. Marian Marcu, Managing Partner Novel Research, explică faptul că acest index reflectă un proces de uzură organizațională profundă.
„Dincolo de cifre, indexul arată cum este trăită munca în România în 2025: ca un sistem de presiuni, adaptări și compromisuri pe care oamenii îl gestionează zi de zi cu un efort mult mai mare decât se vede la suprafață. Indexul Stării de bine a angajaților români măsoară calitatea reală a relației dintre angajat și organizația în care lucrează – cât de corecte sunt regulile, cât de clare sunt așteptările, câtă autonomie există și cât de mult sprijin primesc oamenii atunci când lucrurile devin dificile. Vedem foarte clar un proces de uzură organizațională”, a declarat Marian Marcu.
Acesta a adăugat că angajații pun accent pe valori morale, nu doar pe proceduri: „Oamenii nu vorbesc despre beneficii, ci despre corectitudine, despre respect, despre șefi care ascultă și despre libertatea de a-și organiza munca fără micro-management. Limbajul este adesea emoțional și uneori dur, ceea ce ne arată că aceste teme sunt trăite ca probleme morale, nu doar ca disfuncții procedurale. Când angajații spun „să nu se mai aranjeze concursurile” sau „șefii să ne trateze ca oameni”, ei vorbesc despre nevoia fundamentală de echitate și demnitate în muncă”.
În acest context, autoritățile pregătesc măsuri legislative pentru a combate fenomenul de burnout. Potrivit unui proiect de act normativ consultat de Profit.ro, companiile vor fi obligate să își informeze personalul despre riscurile epuizării și modalitățile de prevenție.
Firmele care au mai mult de 50 de salariați vor avea datoria de a elabora anual un plan de prevenire a epuizării profesionale. Acest document trebuie să includă o evaluare internă și un sistem confidențial prin care angajații să poată raporta situațiile de suprasolicitare. Opțional, angajatorii pot oferi zile de concediu plătit pentru recuperare profesională sau pot deconta servicii de consiliere psiho-emoțională prin contractele colective de muncă.
Inițiativa legislativă dorește să alinieze România la standardele Organizației Mondiale a Sănătății, care definește burnout-ul ca un rezultat al stresului cronic la locul de muncă. În prezent, legislația românească nu reglementează explicit acest fenomen.
Conform expunerii de motive a proiectului, „Și în România, datele și studiile recente arată o creștere vizibilă a nivelului de stres profesional și a manifestărilor asociate epuizării profesionale, în special în sectoarele în care volumul sarcinilor, presiunea timpului, responsabilitatea ridicată sau interacțiunea continuă cu publicul sunt parte integrantă a activității. Lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor, iar lucrătorii nu dispun de instrumente juridice suficiente pentru a semnala situațiile de suprasolicitare profesională sau pentru a beneficia de sprijin adecvat”.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
