Au apărut dovezi noi în dosarul Colectiv: ‘Ne-au minţit’

11
colectiv, incendiu, morti, victime, tragedie

Au apărut dovezi noi în Dosarul Colectiv. Jurnalistul Cătălin Tolontan scoate la iveală amănunte incendiare pe blogul său la peste o lună de la dezastrul din Clubul Colectiv. 

“Aseară s-au aprins beculețele de Sărbători pe străzile Capitalei. Și tot aseară, din documente, am aflat că ne-au mai mințit o dată. Gazeta Sporturilor a intrat în posesia mai multor documente, fotografii, conversații pe WhatsApp, sms și mărturii. Acestea arată că, în timp ce românii erau asigurați că spitalele au de toate, medicii și asistentele cereau medicamente și pansamente că n-aveau încotro! 

Ați simțit-o, cu toții am știut-o. Acum avem și dovada. Probele ne-au parvenit din cercul de prieteni ai unui tînăr care a decedat la aproape două săptămîni după incendiul de la Colectiv. Le-am confirmat în interviuri cu oficiali ai spitalelor, care au recunoscut tot. Și, din declarațiile medicilor, cazul se regăsește în zeci de cazuri asemănătoare. Probele sînt clare. Probele demonstrează că statul a propagat o versiune oficială care a camuflat versiunea reală. Condițiile pe care statul le-a oferit victimelor de la Colectiv au fost altele decît cele despre am fost asigurați.

În timp ce public se spunea că au de toate, medicii solicitau, aia e treaba!, medicamente familiilor și prietenilor. De ce? Pentru că știau că medicamentele ”se vor termina”.Situația reală din spitale la începutul lui noiembrie, nu situația coafată din comunicatele guvernului Ponta, era chinuitoare și pentru doctori, și pentru șefii spitalelor! Doctorii erau nevoiți să afirme una în public și să facă alta în realitate.

Pe 3 noiembrie, prietenii tocmai făcuseră donații în medicamente la Spitalul Universitar de Urgență din București (SUUB). Există chitanțe. Prietenii își povestesc unii altora că ”directorul s-a enervat și a șters pe jos cu cei care făcuseră donații, că SUUB, zicea el, are de toate. Numai că, frate, te ia mintea, pe oricine întrebi cu funcție mai mică din spital zic că au nevoie de o groază de lucruri”.

Cum s-a ajuns aici? În noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015, în spitale au ajuns aproximativ 150 de răniți, cifrele variind de la oră la oră. În fața catastrofei, muriseră deja 27 de oameni și se estima dublarea victimelor, autoritățile se extrag din orice culpă.

Pompierii nu știau de clubul Colectiv, iar intervenția ISU, SMURD și a Ambulanței de la fața locului a decurs prompt. Spitalele care i-au preluat pe cei 150 de răniți au toate condițiile și stocurile de medicamente necesare. Revolta oamenilor este canalizată către acționarii clubului Colectiv și către firma de artificii. Dumnezeu știe ce s-ar fi întîmplat în acea noapte dacă oamenii cunoșteau adevărul. Poate că România se schimba într-adevăr. E o supoziție.”, a dezvăluit jurnalistul.

Dezvăluirile lui Tolontan nu se opresc aici.

“l-am contactat telefonic chiar pe medicul rezident din Spitalul Universitar care a purtat conversația pe sms în care avertiza că ”mai avem medicamente, dar se vor termina”.

Bună ziua, e adevărat că rudele celor răniți la Colectiv aprovizionau spitalul cu medicamente?

Da, medicamentele au fost donate de rude și prieteni, dar care e problema?

Întrebăm pentru că, în timpul acesta, guvernul spunea că spitalele au de toate și că nu e nevoie de nimic.

Nu înțeleg unde vreți să ajungeți!

Avem discuția dumneavoastră pe sms.

(E nervos în mod justificat, că e o discuție privată acolo, numai că el era reprezentantul unei autorități care ascundea adevărul) Da, de unde aveți numărul meu și ce vreți?

Nu vă acuză nimeni. Nu dumneavoastră, ca medic rezident, făceați declarațiile publice. Vrem doar să obținem confirmarea că rudele au dat sau nu medicamente.

Au dat! Sunați la spital pentru că totul a fost făcut oficial. Pe acte. (Doctorul e vizibil stînjenit de dialog) Îmi pare rău, nu mai putem continua această convorbire.

Tot ieri, am discutat cu directorul Spitalului Universitar, doctorul Cătălin Cîrstoiu:

Bună seara, domnule director, ați avut totuși probleme cu stocurile de medicamente?

Stocurile sînt, se termină, se duc.

Stocuri de vitamina C, E, D și A?!!!

Asta nu cred. Vitamina C? E halucinant ce-mi ziceți! Nu cred că e adevărat. Stați să verific. (Revine în 10 minute). Da, așa e. Au donat și vitamine. A fost atipică distribuirea antioxidanților la bolnavii arși. De aceea, probabil că rezidentul a spus că e nevoie. Dar nu au fost discontinuități în aprovizionare.

Donațiile de vitamine totuși s-au făcut.

Da.

Și nu doar de vitamine, ci și de pansamente speciale.

Da, au fost donate pansamente speciale pentru arși. Și medicamente speciale, precum flamazin, un unguent.

Și nu aveați flamazin, era nevoie să-l aducă rudele?

Pe acesta nu-l aveam că nu sîntem spital de arși. Mai tîrziu l-am avut. Sincer, toate donațiile au fost făcute transparent. Prin farmacia spitalului. Ele există și acum în farmacie. Dacă cineva le vrea, le dăm înapoi.

Nu asta e ideea, domnule director. Nimeni nu contestă donațiile. Foarte bine că se fac. Problema e că publicul a fost anunțat că spitalele aveau de toate.

Am și avut, să știți! Uitați cum facem, o să facem publice toate cheltuielile cu fiecare bolnav în parte.

Nu credem că aveți dreptul să faceți asta! Sînt date personale ale pacienților.

Am cerut centralizări. Vom evidenția și donațiile.

”Nu doar la SUUB s-au făcut donații, ci la toate spitalele. E un gest normal și noi așa l-am luat. Chiar o să-i întreb pe colegii mei de la celelalte spitale cît s-a donat la ei” Cătălin Cîrstoiu, director SUUB

 

Am sunat la una dintre rude, mai îndepărtată. Cînd am întrebat dacă știe ceva despre grupul de sprijin care a adus medicamente, a spus ”Da! Mai au nevoie de medicamente ceilalți răniți?!”.

În ciuda tuturor eforturilor, ale medicilor și ale celor apropiați, băiatul a murit.

Dar ei mai încă tresar la gîndul că cineva are nevoie de ajutor. Atît. Nu vor nimic, nu le plac jurnaliștii, își trăiesc doliul. ”Nu avem comentarii și vă rugăm să nu ne căutați”, a spus, aseară, pe mail, unul dintre prietenii care a coordonat grupul.

 

Azi e 1 Decembrie.

Ziua noastră națională.

Pentru onor, înainte!”, a încheiat jurnalistul.