Au deschis mormântul lui Mircea cel Bătrân! Ce au găsit arheologii în sarcofag. Adevărul a ieșit la iveală după un secol!
Arheologii au redeschis mormântul domnitorului Mircea cel Bătrân de la Mănăstirea Cozia, la aproape un secol de la primele cercetări, pentru a stabili cu exactitate dacă relicvele și sarcofagul sunt cele originale. Investigația recentă demontează mitul conform căruia sarcofagul ar fi fost mutat în trecut din lăcașul de cult.
Confirmarea faptului că mormântul este autentic și neatins a venit în urma unui amplu proiect de cercetare desfășurat de experți de la Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov” al Academiei Române, Filiala Iași.
Demersul a avut un dublu scop: verificarea stării sarcofagului, considerat un unicat în rândul mormintelor domnești și boierești din țară, și descărcarea de sarcină arheologică necesară pentru viitoarele lucrări de restaurare ale ansamblului monahal din Călimănești. Acțiunea a fost necesară și pentru a clarifica speculațiile istorice apărute la începutul secolului XX.
Ion Tuțulescu, arheolog în cadrul Muzeului Județean Vâlcea, a explicat contextul istoric care a alimentat zvonurile privind mutarea locului de veci.
„Există în arhiva Institutului Național al Patrimoniului câteva cereri de prin 1930 de mutare a sarcofagului de la Mânăstirea Cozia la Muzeul Național de Istorie și atunci am urmărit ca prin această cercetare să verificăm dacă a fost mutat. Dar nu, nu a fost mutat. Este cel original și se află într-o stare bună de conservare. Este un sarcofag din piatră, unic în România, fiind prevăzut cu o nișă cefalică, specifică mormintelor din zona Europei Apusene din perioada secolelor V-XV. d. Chr”, a declarat specialistul, citat de România TV.
Istoricul intervențiilor asupra mormântului
Prima cercetare a mormântului a avut loc în perioada interbelică, începând cu anul 1927. Potrivit arheologilor, în 1938, osemintele lui Mircea cel Bătrân, alături de cele ale mamei lui Mihai Viteazul, călugărița Teofana, au fost reînhumate în cutii de marmură de Rusciuk și depuse în sarcofag. Tot atunci, structura a fost ridicată pe un strat de umplutură, fiind adăugate o placă betonată și o piatră funerară sculptată.
De-a lungul istoriei, mormântul voievodului, decedat la 31 ianuarie 1418, a suferit profanări repetate. Primele episoade sunt consemnate în 1821, când trupele eteriste au jefuit mănăstirea, iar un alt moment critic a fost în timpul ocupației germane din 1916-1918.
„Într-un document din martie 1919, superiorul mânăstirii, Protosinghel Anastasie Popescu, scria Ministerului Culturii că ‘Monumentul Cozia se află într-o stare jalnică, de plâns, din cauza armatelor inamice care în invazie pe marginea Oltului au prădat și au profanat acest sfânt lăcaș, biserica și paraclisul transformându-le în grajd de cai, iar casele devastându-le și lăsându-le într-o completă ruină’. Trupele care au ocupat Cozia au spart piatra comemorativă de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân, aceasta fiind refăcută în 1936, cu o pisanie alcătuită de Nicolae Iorga”, a precizat Ion Tuțulescu.
Actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria, a fost instalată în 1938.
Ansamblul Mănăstirii Cozia, care include biserica „Sfânta Treime” (1388), paraclisele ulterioare și corpurile de incintă, va intra într-un proces de consolidare și restaurare. Lăcașul de cult a obținut o finanțare nerambursabilă prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027, investiție menită să pună în valoare patrimoniul istoric și să crească potențialul turistic al zonei.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
