Aurică Ancuţa. Povestea unui fost fotbalist

DISTRIBUIȚI

A fost coleg cu marele Nicolae Dobrin. A fost campion cu F.C. Argeş la al doilea titlu obţinut de alb-violeţi, în campionatul 1978 – 1979. A jucat fotbal de la 9 ani până în 1989, când s-a retras. A rămas în fotbal ca observator la ligile inferioare, dar şi ca spectator. În viaţa particulară este instructor independent la Şcoala de şoferi. Oamenii de fotbal şi suporterii Argeşului trecuţi de prima tinereţe îl cunosc bine pe Aurică Ancuţa, fost jucător care a evoluat la nivelul primei divizii în peste 150 de meciuri şi a marcat 25 de goluri.
A debutat la F.C. Argeş marcând două goluri. Avea 16 ani!
Aurică Ancuţa s-a născut în Piteşti la 3 octombrie 1958. A început fotbalul cu „Eternul” Leonte Ianovschi, antrenor emerit, care a descoperit şi format zeci şi zeci de fotbalişti de prim rang în fotbalul românesc. Avea 16 ani când a debutat la F.C. Argeş într-un meci din Cupa României disputat la Vâlcea, contra echipei lui Viorel Mateianu, F.C. Baia Mare. Argeşul a învins atunci cu 4 – 3. Elevul din clasa a XI-a, Aurică Ancuţa a marcat în acel meci de  debut, două goluri. Din echipă mai făceau parte Nicolae Dobrin, Olteanu, Stancu, Mustăţea, Jercan, Bărbulescu, Zamfir, Speriatu, Doru Nicolae, Cristian, Doru Toma, Cârstea, Iovănescu, Radu II, iar antrenor era Florin Halagian.
Meci capital cu Poli Timişoara
În campionat, Ancuţa a debutat la F.C. Argeş într-un meci extrem de important, în anul 1976 într-o  partidă cu Poli Timişoara. Dacă Argeşul pierdea, retrograda, iar dacă Timişoara nu lua cel puţin un punct pierdea calificarea în Cupa Oraşelor Târguri, viitoarea Cupă UEFA. F.C. Argeş a învins cu 5 – 1 şi s-a salvat de la re­trogradare, golurile fiind marcate de Radu II (3) şi Gicu Dobrin (2), iar Ancuţa a fost pentru prima dată titular.
Campion cu F.C. Argeş în 1979
În campionatul 1978 – 1979, când echipa lui Dobrin a câştigat al doilea titlu de campioană naţională, Ancuţa a fost prima rezervă de atacant, titulari fiind atunci Dobrin, Radu II şi Doru Nicolae. „În acel campionat am marcat patru goluri, şi la celebrul meci cu Dinamo din ultima etapă, când am câştigat cu 4 – 3, am fost rezervă. Pentru că voiam să joc titular, am plecat în cam­pionatul următor la Vâlcea”, spune fostul jucător al Argeşului.
Amintirea unui meci blat!
„În anul 1977, F.C. Argeş a jucat la Oradea, şi dacă nu câştiga, echipa gazdă retrograda. La 1 – 0, Viorel Turcu a egalat în repriza a doua, dar de la noi nimeni nu se bucura, nimeni nu-l pupa…  Doar Turcu, eu,  2-3 jucători, şi rezervele ne bucuram!  Am mai primit un gol prin  minutul  80 şi aşa s-a terminat meciul. După câteva zile, mai mulţi jucători de la F.C. Argeş au venit la stadion îmbrăcaţi în cojoace <Alain Dellon> care se făceau la Oradea numai pentru export! Atunci, Ilie Bărbulescu şi-a dat seama că la Oradea a fost blat:<Uite cum apar cojoacele de la Oradea… Acum înţeleg de ce nu se bucurau toţi când am egalat!>, spunea Ilie Bărbulescu. Şi cu toţii am înţeles că meciul fusese blat…”, povesteşte Ancuţa.
Prime „grase“ la Vâlcea
În perioada când a jucat la Chimia Rm. Vâlcea, Ancuţa a câştigat cea mai mare primă ca fotbalist. „Era ultima etapă şi jucam la Baia Mare. Noi, dacă pierdeam, retrogradam. Am bătut cu 1 – 0 şi am luat o primă de 10.000 de lei, bani foarte mulţi în 1982. La Vâlcea a fost o perioadă foarte bună pentru mine. Aveam prime ba o butelie, ba un televizor color. Butelia costa 300 de lei, oficial, dar nu se găseau, iar noi o vindeam cu 6.000 de lei! Petre Buduru a fost chiar mai şmecher. A luat butelia, s-a dus cu trenul la el la Constanţa şi a vândut-o cu 7.000 de lei. Am avut bani cu toţii atunci pentru vacanţă… Televizorul color Cromatic costa 15.000 de lei, dar îl vindeam şi cu 50.000 de lei!”, mai spune fostul jucător al Argeşului.
Transferat pentru un bax de ţigări BT
Aurică Ancuţa a fost transferat la un moment dat de la Chimia Rm. Vâlcea la echipa de la Cozia Călimăneşti. Preţul? Un bax de ţigări BT, care atunci nu se prea găseau şi se dădeau pe sub mână…  A doua zi după transfer, toată lumea fuma la Vâlcea, ţigări BT! Spre sfârşitul carierei de fotbalist, în sezonul 1988 – 1989, Ancuţa s-a transferat la Unirea Piteşti, şi trebuia să primească un apartament. I s-a oferit unul în cartierul Trivale, dar l-a refuzat şi a cerut unul în cartierul Popa Şapcă, pentru a fi mai aproape de părinţi. „Până să primesc apartamentul în Popa Şapcă, a venit Revoluţia şi n-am mai primit nimic… Aşa am luat ţeapă”, îşi aminteşte fostul fotbalist.
Cel mai bun la lotul de juniori
La 19 ani, Aurică Ancuţa a fost selecţionat la lotul de juniori al României care a câştigat turneul internaţional „Bosfor – Turcia”. Echipa antrenată de Constantin Ardeleanu a câştigat turneul, iar Ancuţa a fost declarat cel mai bun jucător al turneului, după finala cu Turcia în care a marcat golul victoriei cu 2 – 1. Din acel lot mai făceau parte Ştefan Popa, Solomon, Nicşa, Petcu, Ignat, Mândrilă.
„Din păcate, F.C. Argeş nu mai este… F.C. Argeş…“
„Din păcate, F.C. Argeş nu mai este adevăratul club F.C. Argeş, ci este de câţiva ani F.C. PIC, deoarece nu sunt în conducere oameni adevăraţi de fotbal… Păcat! În aceste condiţii, nu ştiu când va mai reveni în Liga I. Poate CS Mioveni să aibă mai multe şanse de a reveni în Liga I. Acolo sunt oameni care vor şi au posibilităţi de performanţă”, mărturiseşte Ancuţa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here