Cea mai lungă autostradă din România a fost concepută încă din anii ’80, dar nici până astăzi nu a fost finalizată complet, în ciuda optimismului regimului Ceaușescu în privința realizării ei.
Prima autostradă românească, tronsonul A1 București – Pitești, a fost inaugurată în 1972, generând interes pentru extinderea rețelei de autostrăzi. Planul inițial al rețelei transeuropene, cu punct de „start“ la Gdansk, includea orașe precum Varșovia, Budapesta, București, Constanța, Istanbul și Atena, conectând România la un coridor rutier european major.
„Lungimea totală a tronsonului românesc va fi de circa 870 de kilometri, străbătând 11 județe și având ca punct de intrare Nădlac. Traseul va include localități precum Lugoj, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, București și Constanța. Autostrada va avea două sensuri unidirecționale, fiecare cu câte două benzi, despărțite de o zonă verde, iar accesul va fi controlat prin intersecții denivelate”, preciza fostul director al Direcției de drumuri.
Progrese lente și schimbări de plan
În 1982, s-a finalizat studiul de amplasament al tronsonului românesc, iar 17 kilometri între Fetești și Cernavodă erau deja în construcție. „Primul tronson important, între București și Constanța, de 215 kilometri, era planificat să fie inaugurat până în 1990, reducând distanța actuală cu 35 de kilometri”, explica inginerul Mihai Boicu.
Totuși, până în 1990, doar 17 kilometri din Autostrada Soarelui au fost finalizați, iar între 1992 și 2002, noi planuri au vizat construcția a 1.000 de kilometri de autostradă. În anii ’60, România avea planuri și mai ambițioase: 3.200 de kilometri, incluși în rețeaua de autostrăzi precum „Mureș”, „Argeș” sau „Litoral”. Niciuna nu a fost realizată integral în comunism.
Ambiții europene și Autostrada Soarelui
Proiectul european T.E.M. (Trans-Europa Motorway), la care participau zece țări, promitea o rețea de 10.000 de kilometri ce includea și România. „Autostrada urma să aducă avantaje economice, sociale și turistice, conectând regiuni-cheie ale Europei și scurtând distanțele”, se preciza în Almanah Auto, 1982.
Deși visul autostrăzilor s-a concretizat doar parțial, tronsonul București – Constanța a fost finalizat abia în 2012, devenind o parte esențială din infrastructura rutieră modernă a României.