Biografia neromanțată a Laurei Codruța Kovesi: mărirea și decăderea procurorului șef al DNA

DISTRIBUIȚI

Laura Codruța Kovesi este procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din anul 2013, iar în primăvara lui 2019 își încheia cel de-al doilea mandat. Numirea sa a fost una surpriză în urmă cu 5 ani, mai ales că era făcută de ministrul interimar al Justiției de atunci,premierul Victor Ponta.

Mandatele Laurei Codruța Kovesi au primit multe laude, mai ales din plan extern, dar au fost și zguduite de scandaluri. Unul dintre ele a fost legat de înregistrarea dintr-o ședință cu procurorii în care Kovesi cerea dosare „grele” și decaparea premierului.

„Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat. Doamne, m-am uitat şi eu pe datele statistice unde parcă toată lumea ne bănuia de dimineaţa până seara şi am făcut aşa un pic o… /nu se intelege/ DNA-u aşa, adică anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane învinuite la 270. Adică e o discrepanţă foarte mare. Posturi în plus avem, poliţişti în plus avem, specialişti în plus avem, dosare avem. (..) M-am uitat pe situaţiile astea şi unele sunt îngrijorătoare. Sunt dosare de 6-7 ani, cu urmărirea penală începută şi nesoluţionată (..) Mă îngrijorează de ce nu îi înhăţăm”, spune Kovesi în înregistrarea difuzată de România Tv în iunie 2017.

Inspecția Judiciară a început o acțiune disciplinară în acest caz, o decizie urmând să fie luată de Secția de procurori. Laura Codruța Kovesi a negat că ar fi spus acele cuvinte și susține că sunt montaje.

Ultima parte a celui de-al doilea mandat la DNA al Laurei Codruța Kovesi a fost marcat de achitări în serie. Unele dintre cele mai importante nume au scăpat de orice acuzație, după dosare instrumentate de DNA. Imediat, contestatarii șefei DNA au spus că dosarele au fost făcute la comandă politică și nu conțin probe care să susțină acuzațiile.

Mai mult, Kovesi a fost acuzată de „spectacolul cătușelor”, prin purtarea suspecților prin fața camerelor de filmat pentru a-și crea imagine.

Cea mai recentă achitare este cea pronunţată în 22 mai, în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost acuzat de mărturie mincinoasă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Decizia poate fi contestată de către procurori. Hotărârea magistraţilor a venit, în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Tăriceanu. În 2016, DNA Braşov l-a trimis în judecată Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.

O altă achitare de răsunet este cea pronunţată în 11 mai, tot de către instanţa supremă, în dosarul fostului judecător al Curţii Constituţionale Române (CCR), Toni Greblă. Acesta a fost acuzat de către procurorii DNA de trafic de influenţă, fals în acte şi coordonarea unui grup infracţional. Chiar dacă nici această decizie nu este definitivă, a stârnit numeroase discuţii în spaţiul public, mai ales în contextul în care Toni Greblă a fost nevoit să demisioneze din CCR odată cu trimiterea lui în judecată. Fostul judecător a declarat, pentru MEDIAFAX, că este încrezător că şi decizia de la fond va fi una de achitare, dacă instanţa va decide, ca şi până acum, în funcţie de probe.

Nici achitarea fostului premier Victor Ponta şi a fostului senator Dan Şova nu a scăpat de discuţii pe marginea soluţiei judecătorilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 10 mai, în primă instanţă, achitarea lui Victor Ponta şi a lui Dan Şova în dosarul Turceni-Rovinari. Nici această decizie nu este definitivă şi poate fi atacată de DNA. În cazul fostului premier Victor Ponta, judecătorii au decis achitarea pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. Fostul ministru Dan Şova a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Cum a ajuns Kovesi procuror-șef al DNA

Laura Codruța Kövesi, născută Lascu, (n. 15 mai 1973, Sfântu Gheorghe, România) este procuror șef al DNA, poziție pe care o deține din 2013. Înainte de această funcție, a fost Procuror General al României. La data numirii, în 2006, Kövesi a fost prima femeie și cel mai tânăr Procuror General din istoria României. Ea este, de asemenea, singurul funcționar public care a deținut funcția de Procuror General pe toată durata mandatului său, informează Mediafax.

În 26 august 2006, ministrul Justiţiei de atunci a nominalizat-o pentru funcţia de procuror general al României pe Laura Codruţa Kovesi, confirmată de şeful statului.

În 2 octombrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de reînvestire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă de trei ani, pentru Laura Codruţa Kovesi.

A doua oară a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în 25 septembrie 2009.

Cu o săptămână înainte de a fi semnat decretul prezidenţial, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reînvestirea Codruţei Kovesi, motivele expuse fiind mai mult de ordin personal decât legate de probleme manageriale. Avizul negativ dat Codruţei Kovesi era previzibil după ce a amendat public anumite măsuri dispuse de Secţia CSM, ea dând de înţeles că nu se poate face auzită în interiorul Consiliului.

Cea mai vădită ostilitate întâmpinată de Codruţa Kovesi a fost, încă de la începutul mandatului său, din partea lui Liviu Dăscălescu (fost procuror general al Curţii de Apel Bucureşti (între timp pensionat din magistratură, însă lucrează ca avocat-n.r.), căruia procurorul general i-a şi spus la bilanţul activităţii Ministerului Public că ar trebui să iasă la pensie, dacă tot şi-a scos decizia de pensionare.

Nici preşedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturi, judecătorul Virgil Andreieş, nu se număra printre simpatizanţii procurorului general.

Chiar de la preluarea conducerii CSM de către Andreieş, Kovesi a făcut un bilanţ deloc elogios al activităţii Consiliului, remarcând că viitorul acestui for este strâns legat de înlăturarea percepţiei că mimează îndeplinirea rolului său. Kovesi a cerut, în şedinţa de bilanţ a CSM, din ianuarie 2009, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au decizii de pensionare să le pună în practică, o solicitare similară fiind adresată magistraţilor care îşi continuă activitatea având decizia de pensionare în buzunar. Ea a subliniat că aceste demersuri sunt necesare, dacă se doreşte ca standardele de integritate şi moralitate să fie respectate.

În cel de-al doilea mandat, relaţia lui Kovesi cu CSM (care din 2011 are noi membri ca urmare a alegerilor magistraţilor, după expirarea mandatelor de şase ani ale majorităţii membrilor-n.r.) s-a îmbunătăţit, de altfel acesta fiind şi unul dintre obiectivele sale.

Mai mult, în două rapoarte ale Comisiei Europene privind stadiul reformei din justiţia română, procurorul general al României a fost apreciat pentru modul de administrare a Ministerului Public şi rezolvarea carenţelor.

În 6 iulie 2011, fostul ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul (care şi-a încheiat mandatul în România, în februarie 2012-n.r.), i-a conferit procurorului general al României, Codruţa Kovesi (numită în această funcţie când avea 33 de ani-n.r.), Ordinul Naţional al Meritului în grad de ofiţer, spunând că procurorul general reprezintă un pariu câştigat al tinerelor generaţii ale acestei ţări.

De altfel, susținerea din partea ambasadei SUA, și nu numai, a fost o constantă a activității Laurei Codruța Kovesi.

Premierul Victor Ponta a preluat, în a doua jumătate a lunii martie 2013 interimatul la Ministerul Justiţiei, având ca obiectiv declarat rezolvarea numirii procurorului general şi a şefului DNA, cei doi fiind propuşi de ministrul de resort, dar numiţi de către preşedinte.

Zvonurile că Laura Codruţa Kovesi va fi propusă la şefia DNA, devenite ulterior certitudini, nu au rămas fără ecou în alianţa USL. Astfel, încă de la început, liderul PNL Crin Antonescu şi-a exprimat, în termeni destul de reţinuţi însă, dezaprobarea cu privire la propunerea Codruţei Kovesi. Antonescu spunea, în 26 martie, că nu deţine calitatea de a fi „de acord” cu eventuale propuneri de procurori şefi. „Bineînţeles că dacă domnul Ponta va face nişte propuneri, aş putea să am o opinie despre asta, dar nu am eu calitatea de a-mi da sau nu acordul în legătură cu actul în sine”, susţinea preşedintele PNL. În ultima zi din martie, liderul PNL devenea mult mai virulent, afirmând că se va „opune” acestei propuneri. El sublinia că dacă premierul Ponta, ca ministru interimar al Justiţiei, o propune pe Codruţa Kovesi pentru şefia DNA, „categoric acest lucru nu va fi susţinut de PNL, va fi în dezacord cu PNL”. Mai mult, într-o retorică pe ton de condiţionare, Antonescu vorbea şi despre „varianta” ruperii USL. „Mai departe, ce să facem, să rupem USL? Poate e şi asta o variantă”, opina liderul PNL.

Reacţia lui Ponta nu s-a lăsat aşteptată. A doua zi, la 1 aprilie, premierul declara că nu a pus niciodată problema ruperii USL, arătând că nimeni din PSD nu va pune o astfel de problemă niciodată şi că social-democraţii sunt „parteneri serioşi” de alianţă. Solicitat să comenteze afirmaţiile lui Antonescu, Ponta a răspuns: „Mă întrebaţi pe mine? Eu nu ştiu aceste lucruri şi nu vorbesc în numele PNL. Vorbesc în numele PSD. Noi nu vom pune niciodată şi nu am pus niciodată problema ruperii. Noi nici n-am prea mai fost în alianţe ca să le rupem. E prima alianţă importantă în care suntem şi ne ţinem de cuvânt până la capăt”.

Dialogul Ponta-Antonescu în spaţiul public a continuat. În 3 aprilie, Antonescu a declarat că PNL nu e de acord cu nominalizarea Codruţei Kovesi la DNA, că premierul, pentru prima dată de când este USL, nu i-a consultat pe liberali, ci doar le-a comunicat decizia, care nu înseamnă însă ruperea USL. „Nu suntem parte, nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu o înţelegere politică făcută cu Traian Băsescu, prin care să se împartă aceste poziţii. Nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu propunerea lui Kovesi, conducător şase ani la Parchetul General, în ceea ce numim regimul Băsescu”, afirma Antonescu.

În aceeaşi zi, liderul PNL spunea că BPN al partidului a decis, cu unanimitate, că dacă premierul Ponta persistă în numirea Laurei Codruţa Kovesi la DNA, PNL nu mai asumă Ministerul Justiţiei, arătând că justiţia se afla în responsabilitatea „binomului, cuplului” Ponta-Băsescu. „Decizia luată de BPN este următoarea: în condiţiile în care premieurul Ponta persistă în formula pe care a insistat, în propunerile de numiri pe care le-a făcut în înţelegere cu Traian Băsescu, PNL nu-şi mai asumă responsabilitatea pentru Ministerul Justiţiei şi pentru tot ce decurge de aici. Nu acceptă – şi e o poziţie validată unanim de BPN – nu se angajează în niciun fel de schimb, nu solicită niciun alt minister, nu acceptăm un alt minister”, spunea Antonescu.

Cu sau fără girul liberalilor, Laura Codruţa Kovesi a ajuns şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ponta susţinând că a făcut această nominalizare în baza „convingerilor proprii”.

Evenimentele au părut să afecteze încrederea lui Antonescu în premier, la şase luni distanţă, liderul PNL arătând că nu uită disputa privind numirea Codruţei Kovesi. Antonescu afirma, în 13 septembrie, că are încredere „mai mică” în premierul Victor Ponta, după episodul legat de desemnarea Laurei Codruţa Kovesi la DNA. În acest context, liderul PNL a fost întrebat dacă îl mai consideră pe premier „prieten”. „Sunt coleg de serviciu public”, a fost răspunsul lui Antonescu.

Kovesi a fost confirmată din nou în funcția de procuror șef al DNA în anul 2016, de către ministrul Justiției Raluca Prună, printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis. Mandatul urma să se încheie în primăvara lui 2019.

Laura Kövesi a absolvit învățământul preuniversitar la Mediaș, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Școlar Mediaș. De acolo a fost selecționată în echipa națională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câștigat în 1989 la Timișoara titlul de vicecampioană europeană. Între 1991-1995 a urmat cursurile Facultății de Drept în cadrul Universității Babeș-Bolyai. În 2012 obține titlul de doctor în drept având drept teză „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here