Curtea Constituţională a decis miercuri, 6 mai, că legea care a eliminat toate pensiile speciale şi pensiile de serviciu ale magistraţilor, cu excepţia pensiilor militarilor şi ale poliţiştilor, este neconstituţională!
CCR a respins proiectul PNL prin care au fost eliminate pensiile speciale. Proiectul PNL a fost contestat la CCR de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
De precizat este faptul că din cei nouă judecători ai Curții Constituționale, șase primesc pensii speciale.
Camera Deputaţilor a adoptat, în luna ianuarie, cu 247 voturi „pentru”, niciun vot „contra” şi 21 de abţineri, proiectul privind eliminarea pensiilor speciale. Documentul prevede eliminarea pensiilor speciale, cu excepţia celor ale militarilor şi poliţiştilor.
Legea a fost contestată la CCR de Avocatul Poporului şi de ÎCCJ.
Secţiile Unite ale ÎCCJ au reţinut că se impune ca CCR să examineze dacă dispoziţiile actului normativ încalcă prevederile art. l alin. 5 din Constituţia României, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la ordinea sesizării camerelor Parlamentului în ceea ce priveşte reglementarea unor aspecte ţinând de autoritatea judecătorească.
ICCJ mai reclamă omisiunea aprobării unei modificări a statutului deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere, încălcarea principiului bicameralismului, caracterul „incoerent şi lipsit de previzibilitate” al procesului legislativ, caracterul „lacunar” şi vidul legislativ creat în condiţiile în care acelaşi proiect de lege face referire la reglementarea în termen de şase luni a unor scheme de pensii ocupaţionale, discrepanţa dintre intenţia legiuitorului şi realitatea reglementării, deficienţe privind activitatea de documentare şi nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
„Încalcă principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şi afectarea statutului constituţional al procurorilor, reglementat prin art.l32 alin.(l) din Constituţie, cu referire la art.l alin.(3) din Constituţie, în special prin nesocotirea aspectelor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia CCR nr.20/2000, Decizia CCR nr.873/2010), jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (…), precum şi documente internaţionale adoptate de către ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est şi neluarea în considerare a regimului de incompatibilităţi şi interdicţii prevăzut de lege pentru aceste categorii profesionale”, se mai arată în comunicat.
Alte critici se referă la încălcarea prevederilor art. 147 din Constituţie, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi la încălcarea principiului nediscriminării, „în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, între magistraţii civili şi cei militari”, precum şi în cadrul familiei ocupaţionale care are printre atribuţii protejarea ordinii publice.