Au trecut 10 ani de la primele cercetări în Dosarul Cheresteaua, din care s-au disjuns ulterior Cheresteaua I, II și III, dar numai primul dintre ele se află în această perioadă în fază avansată de judecată. Celelalte două dosare, pornite în aceeași perioadă și de aceeași anchetatori nu au fost nici până acum, după 10 ani, trimise în instanță spre judecare, ceea ce dă evident de gândit, pentru că, în foarte curând va interveni prescripția și, în timp ce inculpații din primul dosar ar putea primi inclusiv pedepse privative de libertate, în celelalte dosare ar dispărea ca prin minune și acuzații, și prejudicii și, evident, faptele. Dacă nu exista zel in Cheresteaua I, și toate celelale dosare ar fi mers în linie cu acesta, cât de cât, nu ar fi fost niciun motiv de suspiciune, dar, când de 10 ani două dosare sunt încă în fază de cercetare, atunci nu ai cum să nu-ți pui întrebări, chiar dacă nu ai mari studii juridice.
CITEȘTE ȘI: FLORI GRIGORAȘ SE REVOLTĂ: „JOBUL MEU ESTE JOSNIC. SUNT UN ANTREPRENOR BOLNAV DIN CAUZA STATULUI ROMÂN”
Dosarul Cheresteaua, așa cum a fost denumit inițial, își are originea în 2012 când, în urma unor descinderi ale poliției și a efectuării a aproape 60 de percheziții, au fost confiscate sume impresionante de bani și bunuri, au fost puse sechestre pe mașini și case, trei oameni de afaceri cu trei firme argeșene fiind considerați cel mai mult implicați în tăierile ilegale și evaziune fiscală. Este vorba despre Paul Andreescu de la SC Stania Bar SRL din Coșești, Ion Andrei, de la SC Andris SRL din comuna Pietroșani și Ion Ghilencea de la SC Doi Brazi SRL din Pietroșani.
Interesant este că, în 2012-2013 când exista un singur dosar CHERESTEAUA, Paul Andreescu era numit nașul din Mafia Lemnului, iar Ion Ghilencea, fost primar, părea deținătorul unei firme minune (în 2009, în bilanțul depus la Finanțea avea o cifră de afaceri de peste 71 miliarde lei vechi și niciun angajat). În aprilie 2016, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş au dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați în dosarul Cheresteaua I. Și de atunci, nimic. Celelalte încă se cercetează. Să se cerceteze, dar ceea ce se întâmplă nu-i prea limpede, tocmai de aceea ridicăm în spațiul public câteva întrebări sau, mai bine spus, descriem câteva aspecte mai puțin clare.
Judecătorul de Cameră Preliminară din dosarul Cheresteaua a respins excepțiile ridicate de apărători, inclusiv înregistrările telefonice și audio video, deși fusese emisă o Decizie a Curții Constituționale a României (CCR) că acest tip de dovezi nu mai constituie probe. Deși practic sunt nule, ele fac, în continuare parte din dosar. Același judecător de Cameră Preliminară a fost recuzat ca judecător în faza de apel, deoarece, susțin avocații, potrivit Deciziei 88/2019 a Curții Constituționale nulitățile pot fi invocate, nu numai în faza preliminară ci și în apel sau pe fond. Pe cale de consecință, potrivit avocaților, judecătorul care a respins excepțiile de nulitate ridicate în Camera Preliminară nu ar mai putea judeca aceleași nulități într-o altă fază a procesului. Ar fi chiar și o chestiune morală.
Se cere proces echitabil și se face apel la articolul 6 din CEDO
Cum spuneam, același judecător de Cameră preliminară, cel care s-a pronunțat în cauză, a ajuns acum să judece procesul la Curtea de Apel. Nu-i vom da numele din respect pentru cariera domniei sale cât și pentru profesionalismul de care dă dovadă. Tocmai pentru că-i cunoaștem profesionalismul, pare ciudat nu numai că nu s-a abținut să judece procesul, dar a și refuzat recuzarea din partea avocaților. Putea să se abțină, lăsând un alt coleg să se pronunțe în recurs asupra acelorași chestiuni în care el, deja, s-a pronunțat inițial. Este drept că, din pricina unui vid legislativ, chestiune incompatibilității judecătorului care s-a pronunțat în cameră preliminară nu este clară. Astfel, același magistrat poate judeca și într-o instanță superioară, cum este cazul în procesul Cheresteaua I.
Respingeri peste respingeri. Avocații sunt uimiți
Mirela Popescu, Mihai Hotca și Alexandru Bolca, avocații acuzaților din dosar, au cerut recuzarea judecătorului, invocând articolul 6 din CEDO, dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la la o cale de atac eficientă, mai ales că li s-a respins cererea de suspendare a procesului, care potrivit apărării trebuia să se facă de drept. Deși s-a făcut cerere de amânare până la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de către ÎCCJ (Înalt Curte de Casație și Justiție), aceasta a fost respinsă de completul de judecată la Curtea de Apel Pitești, complet în componența căruia, subliniem, se află un judecător din Camera Preliminară care, cel puțin din punct de vedere moral, este incompatibi să mai judece această cauză. Într-un stat de drept, oricine are dreptul la un proces echitabil. Absolut oricine!
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
