Deși plățile digitale au evoluat rapid, două țări europene își reconsideră strategiile privind numerarul, în fața riscurilor tot mai mari de atacuri cibernetice și a războiului hibrid purtat de Rusia.
Suedia și Norvegia reanalizează politica legată de numerar
Suedia și Norvegia, în mod tradițional pionieri ai plăților digitale, reevaluează trecerea către o economie fără numerar din cauza vulnerabilităților în fața atacurilor cibernetice și a intensificării tensiunilor cu Rusia. Deși au fost în fruntea adopției plăților digitale, autoritățile din ambele state nordice iau acum măsuri pentru a asigura disponibilitatea plăților în numerar în caz de criză, potrivit The Guardian.
Impactul digitalizării și preocupările de securitate
Suedia și Norvegia au avansat semnificativ în ultimele decenii către o societate fără numerar, cu aplicații de plată mobilă populare, cum ar fi Swish în Suedia și Vipps în Norvegia, care facilitează tranzacțiile chiar și în zone izolate. În 2018, fostul viceguvernator al băncii centrale din Suedia estima că Suedia ar putea renunța complet la numerar până în 2025. Însă, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al unor atacuri cibernetice atribuite grupurilor pro-ruse, strategia de securitate a fost ajustată.
CITEȘTE ȘI: Peste 1000 locuri de muncă disponibile pe șantierul autostrăzii! Ce salarii sunt oferite?
În acest sens, Suedia își consolidează măsurile de apărare, iar Ministerul Apărării a emis o broșură prin care îndeamnă populația să aibă numerar pentru situații de urgență, subliniind importanța diversității metodelor de plată pentru a spori reziliența în fața crizelor.
Protejarea accesului la plățile în numerar
Suedia are în vedere adoptarea unei legislații care să garanteze accesul la numerar pentru anumite servicii, iar Norvegia a implementat deja măsuri legale în acest sens. Începând din 1 octombrie, comercianții norvegieni care refuză numerarul riscă sancțiuni, o măsură de protecție pentru aproximativ 600.000 de cetățeni fără acces la servicii digitale.
Ministrul norvegian al Justiției, Emilie Enger Mehl, subliniază că păstrarea numerarului este recomandată datorită vulnerabilităților plăților digitale în fața atacurilor cibernetice. Ea avertizează că întreruperile de curent sau atacurile asupra infrastructurilor digitale ar putea face din numerar singura opțiune de plată.
Un echilibru între digitalizare și siguranță
Chiar dacă plățile digitale oferă avantaje în termeni de confort și eficiență, riscurile unei economii complet digitalizate devin tot mai clare. Max Brimberg, cercetător la banca centrală suedeză, afirmă că tranziția rapidă către plăți fără numerar a fost impulsionată de sectorul privat, însă consideră că acest lucru ar putea prezenta riscuri, mai ales pentru cei neintegrați în economia digitală și în cazuri de atacuri armate.
„Numerarul are un rol crucial în sistemul de plată, fiind emis de stat și fiind singura opțiune în situații de nefuncționare a rețelelor electrice sau de comunicații”, precizează Brimberg.
Planurile băncii centrale suedeze de a introduce „e-krona”, o alternativă digitală a numerarului, ar putea oferi un compromis, însă implementarea acestui concept necesită sprijin politic. Pe de altă parte, Hans Liwång, profesor la Universitatea Suedeză de Apărare, subliniază că nu există dovezi clare că numerarul este o opțiune mai sigură decât plățile digitale, aducând ca exemplu Ucraina, unde sistemele digitale au susținut economia în timpul conflictului.
