Dragoste de natură sau interese oculte? Fundaţia Carpathia, acţiuni suspecte în viziunea localnicilor din Rucăr-Lereşti-Dragoslavele

92
defrisari 13

Zona Dragoslavele- Rucăr-Lereşti reprezintă, de câţiva ani, un interes absolut nejustificat pentru un ONG condus de  Cristoph Promberger, cetățean german. Se pare că interesul acestei persoane de a cumpăra cât mai multe păduri în acea zonă, şi de a transforma zona în rezervaţie naturală, sau chiar mai mult, de a o transforma într-un “Yellowstone al Europei”, este contestat zilnic prin vocea şi nemulţumirile localnicilor din cele trei comune argeşene.

Din 2010, fundaţia a cumpărat circa 17.000 de hectare de teren în zona Lereşti-Dragoslavele -Rucăr

Pentru a înţelege mai bine, începem prin a spune că o fundație cu acționari străini a cumpărat mii de hectare din Parcul Național Piatra Craiului. Este vorba despre proiectul mamut al Fundației Conservation Carpathia (FCC) – un ONG al cărui board este dominat de miliardarul de origine elvețiană Hansjörg Wyss. Începând cu 2010, FCC a cumpărat circa 17.000 de hectare de teren în zona Lereşti-Dragoslavele -Rucăr, zonă despre care autorităţile spuneau cândva că este cea mai întinsă arie sălbatică din Europa. Reprezentanţii ONG-ului afirmă sus şi tare că au numai interese bune, nu ascunse, şi că doresc să cumpere cât mai multe păduri pentru a putea transforma zona în rezervaţie naturală, mai exact ceva similar cu binecunoscuta rezervaţie naturală Yellowstone  din America de Nord.

Cei care cumpără pădurile argeşene sunt nemţi

În acest moment, Fundația Conservation Carpathia deține sau administrează izvoarele Dâmboviței, munții  Leaota, vârfurile Iezer și Păpușa, mai multe văi și drumuri de acces din Făgăraș. Dar cele mai valoroase proprietăți ale sale sunt cele 3.500 de hectare de pădure din Parcul Național Piatra Craiului și alte circa 5.700 de hectare în zona limitrofă Parcului. De asemenea, fundaţia a mai cumpărat 3.300 de hectare dintr-un fond de vânătoare, pe care le administrează printr-o asociație și prin propriul ocol silvic privat. Deci, are în total, un patrimoniu impresionant. E ca și cum ar fi cumpărat o mică țară în țara noastră.De administrarea acestor proprietăți se ocupă echipa condusă de Cristoph Promberger, cetățean german stabilit în România de 20 de ani. El reprezintă nu doar interesele acestei fundații cu interese multinaționale, ci și 12 firme legate prin serviciile pe care le prestează.

Pădurile localnicilor, cumpărate pe bani puţini

În judeţul Argeş, fundaţia deține, până la acest moment, peste 17.000 de hectare de pădure. Acestea se întind pe suprafața mai multor comune: Rucăr, Dragoslavele, Dâmbovicioara și Lereşti. Şi, se pare că, spre disperarea localnicilor din zonă, nu se vor opri aici, ci vor să cumpere, în total, pe 50.000 de hectare. Hectarul de pădure în zona Rucărului se vinde cu aproximativ 3.000 de euro. În Rucăr, fundaţia deține în nume propriu 900 de hectare, dintre care 722 de hectare sunt neimpozabile. Prin SC Sănătate & Natură, FCC are în proprietate alte 4.200 de hectare, dintre care puțin peste 1.500 de hectare sunt neimpozabile. Impozitul anual costă aproximativ cât un hectar de pădure. În 2014, SC Sănătate & Natură SRL a plătit Primăriei Rucăr impozite de 40.111 lei, în 2015 de 40.196 lei, iar în 2016 de 43.464 de lei. În comuna Dâmbovicioara, Fundația împreună cu firma Sănătate & Natură SRL au circa 900 de hectare, dintre care majoritatea sunt neimpozabile. Anul trecut au plătit statului puțin peste 500 de lei. În comuna Dragoslavele, firma prin care s-au făcut achizițiile de terenuri este Almimax Natura, specializată în “activități ale holdingurilor”, potrivit codului CAEN. Această firmă este proprietara a 48,9 hectare de suprafață forestieră neimpozabilă. În 2014 și 2015, Almimax Natura nu a plătit niciun leu la stat. În 2016, 17 hectare de pădure împlinesc peste 20 de ani, intrând în categoria care se impozitează. Astfel că, în acest an, Almimax a plătit la bugetul primăriei din comuna Dragoslavele suma de 161 de lei.

Vor să pună mâna pe fondul de vânătoare şi Obştea din Rucăr

În afara localnicilor care mai dețin niște petice – uneori lipsite de acces, în rest peste tot, pădurile au fost cumpărate de acest ONG. Pe scurt, pentru că legea le-a permis, micii proprietari din zonă și-au vândut pădurile, pe bani de nimic, către o entitate care împrejmuiește una dintre cele mai frumoase zone ale țării. Şi nu se opreşte aici, ci spun localnicii, vor să pună mâna pe tot cu paşi mici, dar siguri.  Se pare că în ultima perioadă, după ce au cumpărat de la localnici, au pus mâna, nu se ştie exact cum, şi pe aproximativ 30% din acţiunile Obştei din Rucăr iar în următoarea perioadă, interesul lor este fondul de vânătoare. Oamenii se simt păcăliţi şi susţin că nu au ştiut aceste aspecte ascunse când şi-au vândut proprietăţile, asta pentru că acum ONG-ul le-a pus bariere peste tot, nu mai au voie să treacă. Nici localnicii fără nicio susţinere materială, care îşi câştigau existenţa din vânzarea ciupercilor nu mai au voie să culeagă de pe proprietăţile vândute acestei fundaţii. Şi mai grav, este faptul că au cumpărat foarte mult, iar în momentul de faţă mulţi dintre cei care nu au vândut, nu mai pot ajunge la proprietăţile lor. Cu alte cuvinte, spun localnicii, sunt constrânşi să îşi vândă şi ei pădurile pe bani puţini. „ Șansele de a-i opri să mai cumpere sunt minime, atâta vreme cât nu este dată o lege clară,  Pe valea Dâmboviței, pe valea Râușorului, peste tot pe unde au cumpărat au pus bariere cu proprietate privată. Nici un localnic de bună credinţă nu mai poate cumpăra nimic de ei care cumpără tot. Prețul pe care îl plătește fundaţia este de 12.000-13.000 de lei. E puțin. Într-o Europă civilizată, hectarul de pădure e 10-15.000 de euro. Însă oamenii, vând şi pe bani puţini pentru că au nevoie de bani, dar nu conştientizează că aceşti nemţi vor pune stăpânire pe aceste comune“, a povestit un localnic din Rucăr.

primari nordOamenii din zonă, împotriva acestui proiect

Pentru a ne convinge de partea cui este dreptatea, am luat legătura şi cu primarii din aceste zone care sunt de acord cu ce spun localnicii şi care afirmă că, intenţiile acestor nemţi nu sunt tocmai bune.

Ion Băcioiu, primar Dragoslavele:Reprezentanţii Fundației Conservation Carpathia fac paşi mărunţi, dar siguri. Au cumpărat tot, iar eu mă îndoiesc de intenţiile lor bune. Au cumpărat păduri de la localnici şi nu se opresc aici. Se pare că au luat şi 30% din Obştea Rucăr iar interesul cel mai mare este să intre în fondul de vânătoare, asta pentru a putea intra pe proprietăţile oamenilor. Urmăresc să ia şi fondul de vânătoare. Au pus bariere peste tot, localnicii nu mai pot trece nici cu oile, vom ajunge să nu mai putem trece deloc. Nici cei săraci care îşi câştigau existenţa din vânzarea ciupercilor nu mai au voie să meargă la cules. Oamenii care mai au încă păduri nu mai pot ajunge la ele. Au cumpărat totul de la oameni. Nu au intenţii bune sau corecte, iar ce vedeţi la televizor sunt numai minciuni”. 

Marian Toader, primar Lereşti:Au cumpărat foarte mult şi cumpără terenuri în continuare. Cumpără mult de la particulari, cât are fiecare. Noi nu suntem informaţi cu nimic, am avut o întâlnire acum un an, iar de atunci nu ne-au mai căutat. Şi da, dacă mă întrebaţi, sigur că au existat nemulţumiri din partea oamenilor. Ei vorbesc despre turişti care să vină să viziteze, dar au sărit peste un detaliu important. Şi anume, faptul că aceştia nu au unde să fie cazaţi, trebuie construite pensiuni, trebuie create condiţii, dar se pare că asta nu îi interesează. Localnicii nu mai au voie să meargă pe aceste terenuri, au pus bariere. O să ajungem să nu mai avem voie să mergem nici la plivit, dacă nici ciuperci nu îi mai lasă să culeagă”.

Ionel Dulamă, primar Rucăr: „ În momentul de faţă, oamenii din zonă sunt împotrivă, nu mai vor ca acest ONG să cumpere şi să facă rezervaţie naturală. Au mai multe nemulţumiri. Se pare că nu au nici avize şi autorizaţii luate. Nu cred că vor mai continua, în momentul de faţă în Rucăr este linişte, nu se mai întâmplă nimic, iar oamenii sunt împotriva acestui proiect”.

 

În condiţiile în care acest ONG a cumpărat zeci de mii de hectare de pădure şi nu se opreşte aici, iar oamenii din zonă sunt categoric împotriva acestui proiect, oare care sunt adevăratele intenţii ale nemţilor. Mai multe voci au afirmat şi faptul că aceştia au cumpărat păduri la preţuri foarte mici, iar în următoarea perioadă vor încasa sume uriaşe de bani de la statul român pentru împădurire. Se pare că s-a şi dat drumul acestui proiect, iar statul asigură 6000 de euro pentru fiecare hectar de teren împădurit. Oare acesta să fie unul dintre interesele ascunse ale nemţilor. Dacă este aşa, vor câştiga cel puţin dublu faţă de cât au plătit pentru a cumpăra un hectar de pădure şi rămân şi proprietari peste aproape toate aceste zone: Lereşti- Dragoslavele-Rucăr- Dâmbovicioara.