Gabriel Zoană: “Susțin necesitatea unor inovații pertinente pentru a avea o agricultură multifuncțională in Uniunea Europeană”

DISTRIBUIȚI

Sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a fost organizată Conferința Interparlamentară privind Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune. Tema principală este încurajarea micilor fermieri în noul context bugetar, în revoluția digitală și în lanțul alimentar.

“În calitate de Vicepreședinte al Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European consider că micii fermieri sunt baza economiei și agriculturii europene. Trebuie să punem la dispoziția lor mijloacele și instrumentele de care au nevoie pentru că ei reprezintă o verigă foarte importantă în lanțul alimentar.

Majoritatea celor peste 15 milioane de exploatații europene din lanțul alimentar sunt mici sau mijlocii.

Agricultura la scară mică contribuie, de asemenea, la susținerea modelului de producție, la creșterea securității în cadrul lanțului agroalimentar, la stimularea economiei și la asigurarea coeziunii teritoriale și sociale în cadrul Uniunii Europene. Consolidarea performanțelor agriculturii la scară mică este esențială pentru coeziunea socială și teritorială a Europei.

Tinerii agricultori se confruntă adesea cu o serie de obstacole în stabilirea și dezvoltarea fermelor lor. Acestea includ cadre juridice complexe și costul financiar al instalării din cauza lipsei inițiale a resurselor. În acest sens, primii 5 ani sunt foarte importanți pentru viabilitatea pe termen lung a unei întreprinderi agricole. Tinerii fermieri s-au confruntat mult timp cu provocări de această natură și PAC a oferit întotdeauna măsuri care să ii ajute. Dar cea mai recentă reformă include măsuri care sunt specifice atât pentru tinerii agricultori, cât și obligatorii pentru statele membre, consolidând astfel în mod considerabil sprijinul acordat în prezent tinerilor agricultori.

O nouă politică agricolă comună revizuită este menită să favorizeze fermierii mici și tineri, iar propunerea Comisiei pentru perioada 2021-2027 include o noua schema agro-mediu și un fond de 2% pentru tinerii agricultori.

Este esențial sprijinul pentru cercetare, inovare și tehnologie, pentru protejarea viitorului agriculturii in Uniunea Europeana. Cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 propune un buget de 10 miliarde euro pentru proiectele de cercetare și inovare în domeniul alimentației, al agriculturii, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei.

Susțin și eu cu putere necesitatea unor inovații pertinente pentru a avea o agricultură multifuncțională in Uniunea Europeana și a depăși decalajul dintre teoria în cercetare și practica in agricultură.

​Avem cinci domenii prioritare pentru cercetare și inovare: 

1. gestionarea eficientă a resurselor – în special solul, apa, nutrienții și resursele genetice, pentru a atinge un echilibru între productivitate și obiectivele de mediu în agricultură

2. plante și animale mai sănătoase – cu accent pe noi aplicații de prevenire și control al plantelor și a bolilor și o abordare holistică în materie de sănătate;

3. abordări ecologice integrate – de exemplu cercetarea pentru îmbunatațirea serviciilor ecosistemice și dezvoltarea unor sisteme agricole specifice, cum ar fi sistemele agricole ecologice și mixte;

4. noi deschideri pentru creșterea rurală – implicând dezvoltarea de noi modele de afaceri, lanțuri circulare de valori și transformări digitale pentru susținerea și stimularea economiilor rurale;

5. consolidarea capitalului uman și social și a zonelor rurale prin rețele de inovare, servicii de consiliere și demonstrații în zonele rurale.

Programul “Orizont 2020″ include cea mai mare parte a cercetării destinate dezvoltării agriculturii din UE, dar modelul interactiv de inovare propus de Comisie mai poate fi îmbuntățit. Analiza comisiei în etapa de elaborare a propunerii sale are efecte asupra parților implicate în elaborarea noilor planuri strategice ale Politicii Agricole Comune, planuri la elaborarea cărora este esențială contribuția statelor membre. Mai concret, planul strategic al PAC al fiecărei țări va trebui să includă o secțiune privind stimularea schimbului de cunoștințe și a inovației, cum ar fi serviciile de consultanță, formare, cercetare, rețelele rurale, proiectele pilot, grupurile operaționale și modul de finanțare și conectare a acestora, implicit și a parților implicate în producerea, împărtășirea și utilizarea cunoștințelor.

În domeniul agricol, aceste noi tehnologii pot și vor putea să modernizeze sectorul, să încurajeze inovarea în afaceri și să creeze noi oportunități de afaceri. Noile tehnologii ar putea fi benefice la toate nivelurile lanțului valoric.

Agricultura digitală este de așteptat să schimbe rețeaua tradițională de părți interesate în jurul fermelor. Pe lângă parțile tradiționale, cum ar fi furnizorii, distribuitorii, comercianții cu amănuntul și consumatorii agricultorilor, se observă că noii jucători (start-up-uri) intră în rețea și introduc tehnologiile necesare și expertiza pentru a analiza datele generate de agricultură și de lanțurile alimentare de aprovizionare.

Agricultura de precizie revoluționează industria agricolă cu precizie de centimetru în câmpuri și capacitatea de a gestiona materialul semincer, îngrășămintele, apa, culturile și reduce cantitatea de pesticide asupra plantelor bolnave, asigurând un control continuu și sprijinirea luării deciziilor.

Ne dorim cu toții ca prin aplicarea acestor propuneri ale noii Politici Agricole Comune să avem o agricultură funcțională și modernă în pas cu noile tehnologii, pentru ca Europa sa facă față fără probleme provocărilor la nivel internațional. 

Aș dori să vă fac cunoscute negocierile referitoare la planurile strategice. Luni a avut loc întâlnirea raportorilor din umbră și cum era de așteptat cel mai dezbătut a fost articolul 15 privind plafonarea. Eu m-am ținut de cuvânt și așa cum am promis am luptat pentru o plafonare voluntară că să putem proteja micii agricultori, dar să nu lovim mici în mari agricultori. Parlamentul European va veni cu o propunere de plafonare voluntară lăsată la latidunea statelor membre în anumite condiții. Practic putem vorbi despre o plafonare voluntară numai dacă statul membru vrea să adopte această soluție și dacă va da la plățile redistributive minim 10%, astfel că o fermă mică va putea să treacă peste plafonul maxim per hectar. Deci numai dacă statul membru decide minim 10% plăti redistributive, acesta nu mai este obligat să facă plafonare obligatorie. Dacă în schimb, statul membru alocă 5% la plățile redistributive sau sub 10%, atunci plafonarea devine obligatorie la 100.000 euro fără degresivitate în care nu intră eco-schemele (art 28 din raportul privind planurile strategice), tinerii fermieri și nici salariile până la 50%.

În concluzie, Parlamentul European propune plafonarea la 100.000 euro numai în cazul în care statul membru nu acordă minim 10% plăti redistributive, plafonare de la care derogă tinerii fermieri, eco-schemele și deducerea salariilor până la 50%. Practic am putea vorbi despre o plafonare voluntară numai dacă statul membru dorește și obligatoriu acordă 10% plăti redistributive” a anunțat Gabriela Zoană.