Gata! S-a terminat! Bolojan pune cruce! Cine sunt militarii și polițiștii care riscă ani grei de închisoare!
Cadrele militare active sau în rezervă, precum și polițiștii, jandarmii și angajații serviciilor speciale riscă pedepse privative de libertate între 2 și 7 ani dacă se angajează în calitate de mercenari pentru companii militare private, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență pus recent în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Citește și: Breaking! Oamenii lui Umbrărescu pleacă de pe șantierul autostrăzii! Anunț de ultimă oră!
Actul normativ, promovat de guvernul condus de Ilie Bolojan, introduce un nou articol în Codul Penal sub titlul „Participarea la activități interzise”. Măsura vine în contextul unui vid legislativ care a permis unor angajați din MApN și MAI să-și ia concedii fără plată și să activeze, fără demisie oficială, în teatre de război precum Congo, în structuri paramilitare precum cea condusă de Horațiu Potra.
„Exercitarea unei funcții sau prestarea unui serviciu în sectorul privat care presupune desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat […] se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”, se precizează în proiect.
Guvernul justifică măsura prin nevoia de a împiedica transferul de cunoștințe sensibile către entități private, inclusiv potențial ostile. „Personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție”, arată documentul. Autoritățile se tem că acești specialiști ar putea deveni instructori sau combatanți în slujba unor grupuri implicate în conflicte armate, unele aflate în contradicție cu interesele României sau ale aliaților săi NATO.
Proiectul aduce modificări importante în legislația privind statutul cadrelor militare, al polițiștilor și al polițiștilor de penitenciare, prin extinderea restricțiilor și asupra personalului aflat în rezervă. Practic, inclusiv după retragerea din structurile de forță, foștii militari sau agenți nu vor mai putea activa în companii de securitate private în zone de conflict.
Ordonanța riscă însă să fie contestată la Curtea Constituțională (CCR), având în vedere prevederile articolului 53 din Constituție. Potrivit acestuia, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți — inclusiv cel la muncă — se poate face doar prin lege adoptată de Parlament, nu prin ordonanță de urgență.
„Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o”, prevede Constituția.
Juriștii atrag atenția că o eventuală contestare la CCR ar putea anula ordonanța, dacă aceasta este adoptată în forma actuală. De asemenea, se pune problema proporționalității între scopul declarat — protejarea securității naționale — și mijloacele utilizate, respectiv interdicția generală asupra tuturor angajărilor în zona de securitate privată.
În ultimii ani, tot mai multe guverne occidentale au reglementat drastic accesul personalului militar la companiile private de securitate, mai ales în zonele de conflict. În România, însă, reglementările au fost până acum neclare, fapt exploatat de unele cadre care au dorit să obțină câștiguri financiare în afara țării.
Proiectul guvernului Bolojan deschide o nouă etapă în reglementarea activităților post-carieră ale militarilor și polițiștilor, dar ridică semne de întrebare în privința constituționalității sale. Până la o eventuală adoptare și promulgare, dezbaterile publice și juridice vor continua să alimenteze controverse în spațiul public și în mediul militar.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
