Inspectia Judiciară a verificat dosarele de mare CORUPȚIE. Ce au constatat inspectorii in dosarele de la ÎCCJ

DISTRIBUIȚI
munca_in_folosul_comunitatii, justitie_arges, condamnat

Inspecția Judiciară a realizat un control la ÎCCJ și la instanțele din țară privind dosarele de mare corupție, din verificări reieșind că soluționarea lor se realizează într-un ritm adecvat, însă se cere o atenție sporită având în vedere că în 2017 s-a înregistrat o creștere a numărului de dosare, inclusiv al celor mai vechi de 5 ani. În ceea ce privește ÎCCJ, inspectorii o dau exemplu de bune practici în materia acordării termenelor.

„Considerăm că un rol eficient în reducerea duratei procedurilor îl au atât măsurile dispuse de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care prin Hotărârea nr. 651 din 19.06.2014 a propus instanțelor activități concrete de management al cauzelor a căror judecată este temporizată, cât și controlul propriu-zis efectuat de Inspecția Judiciară prin solicitarea instanțelor judecătorești a referatelor semestriale de monitorizare, precum și a bunelor practici identificate și a măsurilor manageriale dispuse de conducerile instanțelor.

În fine, trebuie subliniat faptul că dosarele de mare corupție au în general un caracter complex, dat pe de o parte de situațiile de fapt deduse judecății, iar pe de altă parte de comportamentul participanților la proces care, în multe cazuri, manifestă intenția vădită de temporizare a procedurii.

La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a constatat o gestionare adecvată a dosarelor de mare corupție aflate în prezent pe rolul Secţiei penale şi a Completelor de 5 Judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără a fi identificate situaţii de natură a conduce la temporizarea procedurii. Aşa cum   s-a arătat şi în capitolul rezervat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un aspect important care se impune a fi reţinut este dat de bunele practici identificate la nivelul instanţei supreme în materia acordării termenelor de judecată, de natură a contribui în mod eficient la evitarea temporizării procedurilor în cauzele de mare corupţie.

În concluzie, din analiza comunicărilor efectuate de instanțele judecătorești cu privire la măsurile dispuse și bunele practici identificate, se constată ca la nivelul conducerilor manageriale există o implicare constantă în gestionarea dosarelor de mare corupție, iar măsurile dispuse pot fi considerate ca fiind adecvate scopului propus, respectiv reducerea duratei de soluționare a acestei categorii de dosare.

Controlul efectuat cu privire la procedurile judiciare reprezintă o problemă actuală a instanţelor judecătoreşti, care însă nu poate fi depăşită decât prin acţiunile conjugate, atât ale conducerilor instanţelor judecătoreşti, astfel cum reiese din comunicările analizate mai sus, cât și şi ale judecătorilor de caz în fiecare dosar în parte.

În raport de situatia de fapt care se desprinde din monitorizarea dosarelor de mare coruptie, la nivelul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători s-a apreciat că desfăşurarea activităţii de monitorizare a  acestei categorii de dosare se justifică a fi continuată și în anul 2018, în considerarea rolului preventiv al acestei activităţi”, se arata in raportul IJ.

Inspectorii mentioneaza ca, la nivelul întregii ţări, numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o creştere  de la 474 de cauze la finele anului 2016 la 535 de dosare la sfârşitul anului 2017.

„Dacă se au în vedere şi datele statistice ale anilor anteriori (241 de dosare în anul 2013, 319 în anul 2014, 456 în anul 2015 și 474 în 2016), se poate concluziona în sensul că o creştere cu 61 de dosare pe întreaga ţară are un caracter semnificativ, în condiţiile în care se constată o creștere continuă raportat la toți anii precedenți.

În cazul a 5 curţi de apel numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o scădere faţă de anul 2016, după cum urmează: Curtea de Apel București de la 102 la 93 dosare, Curtea de Apel Cluj de la 33 dosare la 29; Curtea de Apel Iași, de la 40 la 33 de dosare; Curtea de Apel Oradea  de la 22 la 21 de dosare; Curtea Militară de Apel, de la 2 dosare la 1 dosar.

Conform statisticii, creșterea numărului de dosare a intervenit în cazul celorlalte 11 curți de apel.

Raportat la criteriul duratei de timp de la care dosarele se află în sistemul judiciar, se constată o creștere a numărului de dosare mai vechi de 5 ani, de la 8 la 15 cauze, aspecte care se explică în contextul complexității dosarelor, dar și al creșterii numărului total cauze.

La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numărul total al dosarelor de mare corupţie aflate pe rol era, la data ultimei monitorizări, respectiv sfârşitul lunii decembrie 2017, de 26 de dosare, iar pe rolul Completelor de 5 Judecători în materie penală se aflau în curs de soluționare 3 dosare.

Potrivit datelor comunicate de conducerile judiciare ale instanțelor, la finalul celui de al II-lea semestru al anului 2017 se aflau 15 dosare de mare corupție care înregistrau o durată totală a procedurii judiciare mai mare de 5 ani, după cum urmează:

–      1 dosar pe rolul Curții de Apel Brașov;

–      1 dosar pe rolul Curții de Apel București;

–      2 dosare pe rolul Tribunalului București;

–      1 dosar pe rolul Curții de Apel Cluj;

–      1 dosar pe rolul Tribunalului Galați;

–      1 dosar la Curtea de Apel Iași;

–      3 dosare la Curtea de Apel Suceava;

–      1 dosar la Curtea de Apel Oradea;

–      2 dosare la Curtea de Apel Ploiești;

–      1 dosar la Curtea de Apel Târgu Mureș;

–      1 dosar pe rolul Curții Militare de Apel”, arata inspectorii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here