Lovitură de grație dată de CCR. Sentințe definitive din ultimii 4 ani, lovite de nulitate

DISTRIBUIȚI
verdict

Motivarea CCR în cazul completelor de 5 judecători aruncă o nouă bombă în sistemul justiției: o parte dintre sentințele definitive de la Instanța Supremă, date din 2014 încoace, ar putea fi anulate. Pot reclama nulitatea deciziilor luate de completele de 5 toți condamnații care se află în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare. Ar putea beneficia de decizia CCR Elena Udrea în dosarul „Gala Bute”, dar nu și Dragnea, în dosarul „Referendumul”.

urtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care s-a stabilit că toate completurile de cinci judecători de la Instanța Supremă au fost nelegale în ultimii patru ani.

Magistrații arată că sancțiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiționată și absolută a actelor îndeplinite de un astfel de complet.

Deciziile produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin. (4) din Constituție, dar se aplică și în cazul cauzelor finalizate „în măsura în care justitiabilii sunt încă în termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare”:

„Curtea reține că prezența decizie se aplică de la data publicării sale, atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum și în cele finalizate în măsura în care justitiabilii sunt încă în termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare”, motivează CCR (punctul 198 din motivare).

Calea de atac excepțională la care face referire CCR este „contestaţia în anulare”, însă aceasta poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei instanţei de apel – potrivit articolului 428 din Codul de procedură penală.

Un alt aspect interesant în motivarea CCR se referă la faptul că nu ÎCCJ trebuia să refacă tragerile la sorți de la completurile de 5, ci această tragere va cădea în sarcina secției de judecători de la CSM.

Reamintim că sesizarea la CCR a fost făcută de premierul Viorică Dăncilă, după ce liderul PSD, Liviu Dragnea a declarat public că ÎCCJ nu respectă noile legi ale Justiției în cazul constituirii completelor de 5 judecători.

Două categorii de cauze: cele pe rol și cele viitoare

CCR constată că pot fi identificate, în principal, două categorii de cauze la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie , după cum vor fi redate mai jos.

Prima categorie de cauze este reprezentată de cele aflate deja pe rolul Completurilor de 5 judecători, cu privire la care Curtea nu a fost sesizată, dar constată că este necesară o abordare unitară şi coerentă a tuturor aspectelor procedurale existente.

Cu privire la acestea, Curtea constată că 4 membri ai Completurilor de 5 judecători (precum şi toţi membrii supleanţi) au fost desemnaţi aleatoriu, prin tragere la sorţi, în timp ce cel de -al cincilea nu a fost desemnat aleatoriu, ci, prin hotărâri succesive ale colegiului de conducere din 2014 până în prezent, acesta a fost introdus ca membru de drept al completului, pe care l-a şi prezidat.

În raport cu aceste aspecte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului obligă la luarea în considerare a principiului continuităţii completului de judecată, se spune în motivarea CCR. Aceasta, însă, nu poate fi privită distinct de obligaţia legală de a asigura compunerea aleatorie a respectivului complet de judecată, astfel încât, ţinând cont de aceste două principii/ reguli care se aplică împreună,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragere a la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept. De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei / secţiilor respective.

A doua categorie de cauze este reprezentată de cele viitoare, cu  privire la  care Înalta Curte de  Casaţie  şi  Justiţie urmează  a  asigura,  de  asemenea, compunerea aleatorie integrală a completurilor. Aceasta trebuie realizată, în  privinţa completurilor din materie penală, dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei respective, întrucât legea nu face nici o distincţie în acest sens.

Nici un act administrativ nu poate înlătura sau limita acţiunea legii, aceasta trebuind a fi interpretată şi aplicată în deplină concordanţă cu conţinutul său normativ.

Totodată, pentru a nu exista nici o urmă de îndoială cu privire la independenţa/ imparţialitatea obiectivă a acestor completuri şi pentru a nu se afecta imaginea şi credibilitatea instanţei supreme, organizarea tragerii la sorţi trebuie să fie, în integralitatea sa, neutră, publică, transparentă, astfel încât să fie prevenite şi înlăturate orice suspiciuni care vizează corecta desfăşurare a procedurii.

Unde a greșit Înalta Curte de Casație și Justiție

Ce se mai arată în motivarea deciziei privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înaltă Curte de Casație și Justiție, în legătură cu formarea completurilor de judecători: conflictul durează din 2014, potrivit CCR.

Curtea Constituțională arată că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a modificat, printr-un act administrativ, o lege, adoptată de Parlament, ceea ce denotă o opoziție sau o contracarare a politicii legislative.

„Instanța supremă, prin Colegiul de conducere, pe cale de interpretare, a denaturat conținutul legii în privință modului de alegere a membrilor Completului de 5 judecători și, totodată, tot pe cale de interpretare, a refuzat aplicarea imediată a noii legi.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, pe cale de interpretare, a dat un alt conținut normelor de lege privind desemnarea membrilor completurilor de 5 judecători și a refuzat, în mod expres, să urmeze conținutul acestora”, se arată în motivare.

Curtea Constituțională mai arată că problemă compunerii legale a Completului de 5 judecători este un aspect de procedură, iar soluționarea acesteia ține, în mod primar, de competența formațiunii de judecată.

Cine se va ocupa de tragerea la sorți a completelor de 5 judecători

CCR precizează că nu se mai poate încredinţa Colegiului de conducere al ÎCCJ sarcina tragerii la sorţi a completurilor, această responsabilitate urmând să fie lămurită de Secţia pentru judecători a CSM. Cu alte cuvinte, tragerea la sorţi va trebui reluată.

„În egală măsură, dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituţionale şi legale [art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie, precum şi art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii], obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, precizează CCR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here