Mutație genetică gravă la cetățenii din Rucăr
Rucărenii sunt o specie aparte din nordul judeţului Argeş. În Evul Mediu, păstorii din zona Rucăr îşi alegeau partenerele de viaţă dintre verişoare şi nepoate. Ca să nu se risipească averile, să nu se împartă păşunile. Efectul căsătoriilor consangvine dăinuie peste timpuri: azi, urmaşii lor sunt loviţi de o maladie genetică necruţătoare, sindromul Wilson.
Boala Wilson are rădăcini în urmă cu sute de ani
Rucărul este o adevărată bombă cu ceas din punct de vedere al incidenţei bolii Wilson. În populaţia generală există aproximativ trei cazuri la 100.000 de locuitori. În acest sat vechi de aproape 700 de ani, izolat într-o depresiune intracarpatică, în nordul judeţului Argeş, exista cinci persoane depistate ca bolnave şi alţi patru copii purtători la o populaţie de 7.000 de locuitori. Frecvenţa purtătorilor în populaţia generală este de 1/90 de locuitori. Păstrând proporţiile, în Rucăr frecvenţa purtătorilor ar putea fi de 20/90 de locuitori, adică din nouă persoane două ar putea fi purtătoare ale defectului genetic răspunzător de transmiterea bolii Wilson. Într-o explicaţie medicală, defectul este la nivelul genei care codează ATP-ază transportatoare de cupru şi care se situează pe braţul lung al cromozomului 13. Despre toate aceste lucruri a avut curajul să vorbească medicul Ion Sendroiu, din Rucăr, judeţul Argeş, într-un interviu acordat redactorilor de la Jurnalul Naţional în anul 2004, după care a dispărut definitiv din zonă fiind nevoit să plece peste hotare. În prezent nu mai vrea să facă niciun fel de declaraţii, probabil l-au ,,costat” foarte mult aceste afirmaţii chiar dacă bolnavii au făcut şi ei la rândul lor declaraţii.
Casetă separat
În legătură cu cazul de la Rucăr, reputatul profesor Mihai Izvoranu de la Catedra de Genetică din Bucureşti a relatat tot pentru Jurnalul Naţional ce se va întâmpla, în timp, în localitatea Rucăr dacă nu se vor lua măsuri de prevenţie a mutaţiei genetice.
Comentariile sunt închise trackbacks dar pingback-urile sunt posibile.