Oamenii lui Kovesi se întorc: Procurori controversaţi în comisia care evaluează candidaţii pentru Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie

DISTRIBUIȚI
În perioada 22 noiembrie 2018 – 15 februarie 2019 se desfăşoară concursul pentru numirea procurorilor cu funcţii de execuţie în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Concursul constă într-un interviu, o evaluare a activităţii din ultimii 5 ani şi o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani de activitate.

Dacă activitatea din ultimii 5 ani a candidaţilor este evaluată de patru inspectori judiciari, doi de la direcţia pentru judecători şi doi de la direcţia pentru procurori, actele profesionale vor fi analizate de o comisie formată din doi judecătări de la ÎCCJ, doi procurori de la PÎCCJ şi un reprezentat al Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.

Din comisia care va evalua actele profesionale întocmite de candidaţi fac parte, potrivit unor surse juridice, judecătorii Simona Neniţă (preşedinte) şi Andrei Claudiu Rus de la ÎCCJ, procurorii Irina Kuglay şi Elena Rădescu de la PÎCCJ şi procurorul Oana Chichernea, din partea INM. Din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi procurorul DNA Remus Damian Budăi.

Dacă Irina Kuglay este procurorul care a reprezentat Parchetul General la dezbaterile din Comisia Iordache, cel mai controversat nume de pe listă este cel al Elenei Rădescu. Aceasta a făcut parte din echipa de inspectori judiciari care au efectuat controlul la DNA în 2017, unde a făcut mai multe gesturi prin care a încercat să blocheze activitatea de control.

Elena Rădescu a fost primul inspector judiciar din Inspecția Judiciară care a fost vreodată trimis în judecată de instituția în care lucrează, după ce reprezentații IJ s-au sesizat din oficiu față de acțiunile publice ale lui Rădescu. Procurorul era acuzat că a adoptat o conduită contrară demnităţii și prestigiului funcției pe care o exercită prin afirmaţiile nereale, făcute într-o intervenție telefonică la un post de televiziune. Mai mult, Rădulescu era acuzată că, în calitate de coordonator al echipei de inspectori judiciari care urma să efectueze un control la DNA, a încălcat procedura regulamentară prin aceea că a discutat cu Laura Codruţa Kovesi condițiile de efectuare a controlului fără ca, în prealabil, să consulte membrii echipei de control și să solicite comunicarea datelor și informațiilor necesare în raport de obiectivele controlului, prin adresa avizată de directorul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori, și să înștiințeze conducerea Inspecției Judiciare. Elena Rădescu a folosit chiar o maşină de la DNA pentru a se deplasa la o întâlnire cu Kovesi.

Fostă procuroare DNA, Elena Rădescu a reclamat la CSM mai multe presupuse nereguli, cum ar fi prelungirea nejustificată a controlului de la DNA, pretenţia unor inspectori de a avea acces la conţinutul unor dosare şi atitudinea dură a inspectorilor, care i-ar fi determinat pe unii procurori DNA să plângă. Ulterior, Elena Rădescu a plecat de la Inspecţia Judiciară la Parchetul General, iar Secţia pentru procurori a CSM a respins acţiunea disciplinară. Inspecţia Judiciară a contestat decizia la ÎCCJ, dosarul fiind încă pe rol. Astfel, un procuror care este în prezent în procedură disciplinară va evalua activitatea altor procurori.

Elena Rădescu s-a mai aflat în centrul atenţiei şi când a fost primul inspector CSM cercetat penal pentru „represiune nedreaptă şi abuz în serviciu”, în cazul procurorului Lele de la Oradea, în care a fost implicat şi procurorul Panait, cel care s-a sinucis tocmai din cauza presiunilor din dosar.

„România Liberă” scria în 2007 despre afacerea s-a declanşat la începutul anului 2002, imediat după ce procurorul Alexandru Lele din Oradea l-a arestat pe fiul prefectului PSD Adrian Tărău, pentru contrabandă cu combustibili. Atunci, Tărău a fost eliberat prin intervenţia directă, televizată, a premierului Adrian Năstase. Imediat, s-a dat ordin că procurorul Lele să fie arestat pentru abuzul de a-l fi arestat pe fiul prefectului PSD. Ordinul urma să fie executat de tânărul magistrat Cristian Panait, dar el a refuzat pentru că probele îl indicau nevinovat pe procurorul Lele. În urmă presiunilor, Panait s-a aruncat de la etajul patru şi a murit. Dosarul a fost instrumentat în continuare de Elena Rădescu şi Alexandru Chiciu, sub îndrumarea lui Păun, care au extins aria „reţelei infracţionale” a procurorului Lele, prin arestarea judecătorilor orădeni Traian Munteanu şi Adrian Popa.

Împotriva procuroarei Elena Rădescu, a procurorului general Tănase Joiţa, a lui Ilie Picioruş şi a lui Ovidus Păun, procurorul Lele avea să depună plângere penală.

Un alt caz controversat a fost cel din anul 2002, când s-a dat ordinul de arestare a lui Ovidiu Iane şi Mugur Ciuvică pentru că au postat pe Internet „Armaghedon II – Averea lui Adrian Năstase”. Procurorii care au instrumentat cazul au fost Alexandru Chiciu şi Elena Rădescu.

Procurorul DNA Remus Damian Budăi, reprezentant al INM în comisia de soluţionare a contestaţiilor, este cel care a instrumenta dosarului şefului Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru, în perioada în care IJ efectua controlul la DNA, iar Laura Codruţa Kovesi afirma în interviuri că DNA nu are dosare cu şefii Inspecţiei. Abia ulterior dosarul a fost clasat.

Procurorii admişi pentru a participa la concursul pentru funcţiile de execuţia în cadrul Secţiei sunt: Nistor Călin (DNA), Tudoriţa Chirilă (Parchetul Curţii de Apel Bucureşti), Silviu Vasile Ciocoiu (PCA Bucureşti), Adina Florea (PÎCCJ), Sorin Eugen Iasinovschi (PÎCCJ), Laurenţia Camelia Lica (PCA Bucureşti), Nicolae Marin (DNA), Mihaiela Moraru-Iorga (DNA), Iuliana Magdalena Olteanu (PÎCCJ), Zarafina Puiu (PCA Constanţa) şi Dănuţ Volintiru (DNA).