Piaţa din Câmpulung, în viziunea unui absolvent de Arhitectură

DISTRIBUIȚI

Câmpulungeanca Ioana Pavel, proaspătă absolventă a Facultăţii de Arhitectură Bucureşti, şi-a ales ca subiect pentru lucrarea de diplomă transformarea Pieţei „Sfântul Ilie“ sau Piaţa Mare, într-un complex comercial de nerecunoscut. Tânăra arhitectă a realizat acest studiu la sugestia primarului Călin Andrei şi a administratorului pieţei, Johny Vlădescu, şi l-a expus la finalul Atelierului de Arhitectură Româno-Spaniol. Prin acest moment susţinut de Ioana Pavel în cadrul parteneriatului realizat în municipiul nostru între Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, Şcoala Tehnică Superioară de Arhitectură şi Şcoala de Arhitectură de Interior a Universităţii Politehnice din Madrid, Ioana Pavel a mai trecut un examen la finalul studiilor superioare. Ea şi-a prezentat în faţa colegilor care învaţă la cele două  instituţii superioare din Spania viziunea asupra complexului comercial câmpulungean, folosind cunoştinţele acumulate pe durata facultăţii.
Scară interioară pentru circulaţia mărfurilor
Prin studiul său, Ioana Pavel a căutat să protejeze statutul de imobil şi zonă istorică. „Proiectul a ridicat câteva probleme, de la nivel funcţional, de genul fluxurilor de pietoni, de marfă, chiar de personal, până la nivel estetic şi de reprezentare, în ideea că Piaţa „Sfântul Ilie“ trebuie să reprezinte foarte clar valorile estetice ale comunităţii locale şi ale oraşului“, afirmă tânăra arhitectă. Ioana Pavel şi-a bazat expunerea pe faptul că aşezarea are tradiţii comerciale din cele mai îndepărtate timpuri, Câmpulungul fiind fondat ca un oraş cu îndeletniciri negustoreşti, plasat pe un drum comercial important. Locul pe care a fost amplasată Piaţa Centrală este un spaţiu protejat istoric. Arhitecta a prevăzut noua piaţă cu două scări de evacuare care urcă la etaj. La demisol se găsesc mici magazine, o cramă cu un spaţiu de degustare, şi tot aici a fost aşezată, în schiţele Ioanei, şi bucătăria bistro-ului. „O soluţie pentru circulaţia mărfurilor am rezolvat-o prin monşarjuri, cel puţin pentru hala din faţă. Sunt două monşarjuri, care se regăsesc la demisol, cu acces din lateral“. De-a lungul timpului, piaţa a suferit câteva modificări. Odinioară, în lateral, a existat un portic care lega cele două hale şi, tot ca element decorativ, erau fântâni în zonă. Ulterior, pieţei i-a fost adăugat demisolul, pentru ca, astăzi, să se aleagă, în mod nefericit, cu bazarul la mijloc. Pentru faţada frontală, Ioana Pavel a propus câteva modele de tâmplărie, care-i oferă un aspect mai plăcut. „Translatarea acoperişului nu am vrut să includă un nou registru de ferestre, ca să nu strice cumva originalitatea pieţei. Tratarea la nivelul materialului este, oarecum, metaforică, am folosit un corten, care este un metal îmbătrânit, în ideea că este o intervenţie nouă, dar păstrează aspectul de clădire veche“, a continuat Ioana Pavel.    

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here