Procesul secolului? Donald Trump, Papa Francisc și FBI dați în judecată în România într-un dosar halucinant!
Un caz juridic cu proporții absurde zguduie în aceste zile peisajul judiciar din România. Luni, 12 mai 2025, Tribunalul Constanța a înregistrat un dosar de contencios administrativ cu o încărcătură explozivă: 117 pârâți, printre care fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, lideri religioși de rang înalt, guverne, instituții internaționale și chiar companii fast-food.
Dosarul, înregistrat sub numărul 2267/118/2025, are ca obiect anularea actului administrativ DECIZIA NR. 1819, și este inițiat de Mouhamed Soubhi Jbili, un cetățean care, prin acțiunea sa, pare să conteste întreaga ordine mondială. Dimensiunea și componența acestui caz au transformat rapid documentul juridic într-un adevărat fenomen media și o enigmă procedurală.
Lista pârâților pare desprinsă dintr-un roman de conspirație globală. Îi regăsim, printre alții, pe:
Donald Trump, fostul președinte al SUA,
Traian Băsescu, fost președinte al României,
Elena Udrea, fost ministru,
Partidul Mișcarea Populară (PMP),
Papa Francisc, sub numele său real Jorge Mario Bergoglio, prin intermediul Nunciaturii Apostolice din România.
Dar lista nu se oprește aici. Printre instituțiile și entitățile vizate se numără:
FBI,
Ambasadele a cel puțin zece state (inclusiv Italia, Elveția, Rusia, Turcia și Emiratele Arabe Unite),
Ministerele Sănătății din SUA, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Rusia, Israel și Franța,
Comisia Europeană,
McDonald’s România,
Bănci internaționale precum Deutsche Bank, Unicredit sau Commerzbank,
Companii farmaceutice, spitale, instituții de asistență socială,
Chiar și Duomo din Milano, catedrala gotică emblematică a Italiei.
Deși nu este cunoscut public conținutul integral al Deciziei nr. 1819, Mouhamed Soubhi Jbili afirmă că acest act i-ar fi cauzat prejudicii personale grave și susține că toți pârâții, fie direct, fie prin complicitate, ar fi contribuit la producerea acestora. Reclamantul invocă o rețea de influență și responsabilitate care ar traversa granițe, continente și domenii – de la politică și religie, până la sănătate publică și comerț.
Instanțele române au fost puse în fața unei situații fără precedent. Deși procedura obligă la înregistrarea oricărei cereri conforme formal, primele reacții au fost de reticență și distanțare juridică. Mai multe tribunale din București au declinat competența sau au anulat cererea, invocând lipsa fundamentului legal sau imposibilitatea citării unor entități străine în acest context.
Recursurile au fost respinse în serie, dar Tribunalul Constanța a acceptat să înregistreze acțiunea, fapt ce a deschis posibilitatea – oricât de improbabilă – unei judecăți pe fond.
Cazul deschide o discuție amplă despre limitele sistemului judiciar, despre echilibrul dintre libertatea de a accesa justiția și nevoia de filtrare a acțiunilor absurde. Poate fi un astfel de dosar analizat procedural? Ce presupune citarea legală a unui șef de stat străin, a unui lider religios mondial sau a unei clădiri de patrimoniu?
Rămâne de văzut dacă acțiunea va trece de faza preliminară sau dacă va fi, ca și altele din trecut, clasată ca inadmisibilă. Totuși, până atunci, procesul declanșat de Jbili aduce în prim-plan o realitate tot mai prezentă în epoca contemporană: justiția este uneori chemată să răspundă nu doar în fața legii, ci și a imaginației nelimitate a cetățenilor.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
