Promisiune OFICIALĂ făcută de PNL: bani pentru construcția de noi autostrăzi în România, din fonduri europene

DISTRIBUIȚI

România a absorbit în şase ani doar 30% din fondurile europene. Cu o Comisie Europeană majoritar creştin-democrată, susţinută de cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European, cu un preşedinte şi un Guvern de centru-dreapta, ţara noastră are premise bune să se facă auzită la nivel european, este de părere eurodeputatul Siegfried Mureşan. Într-un interviu acordat News.ro, el vorbeşte despre noua Comisie Europeană, despre bugetul aprobat de PE pentru 2020 şi paşii pe care ar trebui să îi facă ţara noastră în accesarea de fonduri. Pentru anul viitor sunt disponibili 50 de milioane de euro pentru combaterea pestei porcine africane şi despăgubirea fermierilor afectaţi, şi este prevăzută pe viitor creşterea fondurilor europene pentru vecinătatea estică, inclusiv pentru Republica Moldova, conform News.ro.
Comisia Ursula von der Leyen a fost votată miercuri în plenul Parlamentului European cu o majoritate mai mare decât cea înregistrată în urmă cu cinci ani de Comisia Junker.

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al Partidului Popular European şi membru în Comisia Bugete a Parlamentului European, a declarat pentru News.ro: „Noua Comisie Europeană are sprijinul celor mai importante şi mai mari trei grupuri politice din Parlamentul European: grupul Partidului Popular, socialiştii europeni şi Renew. Toate acestea sunt pro-europene. Deciziile noii Comisii vor fi în direcţia continuării integrării europene în următorii 5 ani”.

Cât priveşte România, ţara noastră are, din punctul lui Mureşan de vedere, mai multe atuuri: „Un preşedinte care e cel mai cunoscut, apreciat şi credibil om politic român la nivel european, legitimat nu doar prin dimensiunea victoriei de duminică, dar şi prin caracterul european al campaniei sale. Un guvern şi un prim-ministru care câştigă încredere la nivel european datorită predictibilităţii actului de guvernare, caracterului pro-european şi al stabilităţii pe care vor să le aducă în relaţia cu partenerii internaţionali şi cu sectorul privat. Avem, aşadar, un preşedinte de ţară de centru-dreapta, sprijinit de Partidul Naţional Liberal, un guvern al PNL, membru al Partidului Popular European, şi o Comisie Europeană în care cei mai mulţi comisari vin din familia noastră politică, iar preşedinta CE e tot din PPE. Ca atare, avem premise bune pentru ca vocea României să se audă la nivel european. Acum, avem în Parlamentul European mai multe poziţii de conducere ocupate de europarlamentari ai PNL decât a avut vreodată un partid românesc în PE”.

Cel mai important proiect – bugetul Uniunii Europene. „Vrem creşterea subvenţiei la hectar pentru fermierii români până la nivelul mediu al subvenţiei din celelalte state europene, vrem apărarea fondurilor structurale şi de coeziune – bani pentru construcţia de autostrăzi, spitale regionale, căi ferate, regularizări de râuri, anvelopări de blocuri. Obiectivul nostru este să obţinem fonduri pentru anveloparea a 500.000 de apartamente de bloc, pentru extinderea reţelelor de gaze, de apă la sate în următorii cinci ani şi fonduri pentru bursele Erasmus. Vrem creşterea de la 8.000 de burse, cât au existat pentru studenţii români anul trecut, la 20.000, anual, începând cu 1 ianuarie 2021”.

În ultimul an, bugetul pentru bursele Erasmus pentru studenţii europeni a crescut de la 2 la 2,3 miliarde de euro pe an.

Bugetul Uniunii Europene funcţionează pe o perioadă de 7 ani, pentru că marile proiecte de infrastructură trebuie dezvoltate şi pentru că trebuie stabilite direcţiile. Apoi este decis bugetul pe fiecare an. Plenul PE l-a adoptat miercuri pe cel pentru anul viitor.

În prezent, este în vigoare bugetul pe 2014 – 2020. „Absorbţia de fonduri europene în România, în perioada 2014 – 2016, a acumulat întârzieri majore, la fel şi în 2017 şi 2018. Toate fondurile europene care au venit în România au fost atrase de primari şi preşedinţi de consilii judeţene competenţi”, a mai spus Mureşan. El a dat exemplu Timişoara (cu peste 500 de milioane de euro proiecte pe fonduri europene depuse), Oradea, Cluj, Alba Iulia (cele mai multe fonduri europene atrase pe cap de locuitor) şi Suceava.

Dacă unele localităţi şi judeţe au fost modele în această acţiune, altele nu au reuşit să atragă anul trecut mai mult de 2.000 de euro – este cazul judeţului Vrancea, iar în Teleorman nu a existat niciun proiect pe fonduri europene, a mai spus eurodeputatul.

„S-au acumulat întârzieri la nivel central. Nu a fost depus la Comisia Europeană, în 3 ani de guvernare PSD, nici măcar un kilometru de autostradă, nu a fost depusă şoseaua de centură a Bucureştiului, drumul expres Craiova-Piteşti, autostrada Piteşti-Sibiu. Acum avem fonduri europene şi trebuie să nu le pierdem. Avem dreptul de a absorbi fonduri europene pe perioada 2014 – 2020 până la finalul lui 2023 printr-o derogare. Au trecut şase ani din şapte şi am absorbit doar 30% din aceste fonduri”.

Prioritatea este atragerea de fonduri pentru mari proiecte de infrastructură la nivel central.

Siegfried Mureşan a mai explicat pentru News.ro că în bugetul UE există suficiente fonduri pentru a achita imediat facturile ce vin la decontare pe fonduri structurale şi de coeziune. „Orice beneficiar de fonduri europene – fie că e autoritate publică, ONG, companie privată, tineri întreprinzători – ştie că îşi va primi banii pe lucările efectuate la timp. Avem suficienţi bani pentru plăţile directe pentru fermieri şi avem în rezervă şi fonduri europene pentru combaterea pestei porcine africane, dacă flagelul va continua”.

Cu privire la acesta din urmă, Mureşan a adăugat: „Avem fonduri europene pentru fermierii români afectaţi de pestă porcină, pentru acest an, şi vom avea şi pentru anul următor. Dacă acest flagel va erupe şi anul viitor, fermierii trebuie să ştie că pot fi ajutaţi de la nivel european imediat”.

PE a solicitat acordarea a 50 de milioane de euro fonduri pentru combaterea pestei porcine africane pentru anul viitor. Pentru 2019 au fost solicitaţi şi obţinuţi 28 de milioane de euro. „Pentru anul următor, din cele 50 de milioane de euro, în funcţie de situaţia din teritoriu, e imposibil de spus acum care va fi suma deblocată, dar dacă va fi nevoie de fonduri, banii vor veni. Noi am cerut 50 de milioane şi răspunsul Comisiei Europene a fost clar: dacă există cazuri, se depun cereri şi banii vor fi transferaţi imediat”.

În acelaşi buget european, a mai spus Mureşan, este prevăzută creşterea fondurilor europene pentru vecinătatea estică, inclusiv pentru Republica Moldova. „Angajamentul nostru, al României, e clar: cât mai multe proiecte concrete pentru cetăţenii din Republica Moldova şi vizibilitate cât mai mare pentru proiectele de acolo”.

Bugetul 2014 – 2020 e făcut pe regula M+3, astfel că banii alocaţi pe un an pot fi absorbiţi în anul respectiv sau în următorii trei ani. „Până la finalul anului 2023 putem absorbi banii alocaţi pentru perioada 2014 – 2020. Însă, în paralel, trebuie să încheiem negocierile pentru următoarea perioadă: 2021 – 2027. Mai avem bani de pe vechea perioadă, dar pe anumite categorii – autostrăzi, spitale regionale. Sunt altele – precum agricultură, bursele Erasmus şi cercetare (la nivel european) – unde au fost absorbite toate fondurile. Trebuie să absorbim vechile fonduri, să decidem bugetul la nivel european pe următorii şapte ani, apoi să adoptăm legislaţia la nivel naţional pentru ca banii pentru noile priorităţi şi pentru direcţiile unde se vor termina până la finalul anului următor să poată fi absorbiţi începând cu 1 ianuarie 2021”.

Siegfried Mureşan a asigurat că bugetul va permite finanţarea tuturor proiectelor pe fonduri structurale şi de coeziune şi că există suficienţi bani pentru proiectele, mai multe decât în ultimii ani, pe care le va depune noul Guvern, pentru fermieri şi pentru tineri.