Protopopul din Costești- acuzat că a încălcat legea monumentelor istorice

monunent02Enoriașii din Costești au fost scandalizați în urmă cu două săptămâni de decizia Arhiepiscopiei de a-l muta de la parohia Costeștii Vechi, din Zorile, pe preotul Gheorghe Ene. Parohia funcționează în zona unde a luat foc în 1930, la Denii, biserica veche, în tragedie pierind aproape toți copiii satului. După incendiu, prin donații strânse din toată țara, în Costești s-a ridicat catedrala din zona de acum a blocurilor. Aceasta a fost însă supusă unor modificări care nu sunt văzute cu ochi buni de către enoriași.  

 

Fierul forjat- pierdut la montajul termopanelor

 

Modul în care protopopul Alexandru Ionuț înțelege să-și facă treaba i-a dernajat în ultimul timp pe locuitorii Costeștiului, de la încercarea de mutare a părintelui Ene, din Zorile (care a provocat proteste de stradă) și până la modificările de aspect aduse catedralei. Catedrala din Costești a fost ridicată în urma tragediei din 18 aprilie 1930, când bisericuţa de lemn din satul Zorile a ars din temelii chiar în Vinerea Mare a Paştelui. Tragedia a făcut înconjurul Europei, pentru că aproape toţi copiii satului, aflaţi la slujbă, 116 la număr, au pierit în incendiu alături de preot și țârcomnic. Creştinii din întreaga ţară au ajutat la ridicarea unei alte biserici în Costeşti, iniţiativa aparținându-i Patriarhului României de atunci, Miron Cristea, care a demarat o colectă publică naţională. Pe lângă materialele de construcţie, a mai fost strânsă şi suma de 10 milioane de lei, bani cu ajutorul cărora s-au ridicat, la 2 km de locul incendiului, noua biserică, casa parohială şi paraclisul din cimitir. Purtând hramul „Sfântul Prooroc Ilie“, biserica a fost construită în formă de cruce, cu două turle, din cărămidă şi piatră de Albeşti, între anii 1930 şi 1932. Catedrala a fost sfinţită pe 21 iulie 1935 de un sobor de clerici în frunte cu episcopul Argeşului, Nichita Duma, şi Patriarhul României, Miron Cristea. Iar pentru prima dată, la sfinţirea unui lăcaş de cult din Argeş, a fost prezent şi un rege, Carol al II-lea al României, care a participat efectiv la săvârşirea actului de târnosire. Prin zidirea cu un rând de piatră şi unul de cărămidă, noua biserică din Costeşti se apropia ca stil de cel al Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş. Cel care a proiectat biserica nouă a fost Dimitrie Ionescu – Berechet, unul dintre cei mai mari arhitecţi români. Un aspect important al creaţiei arhitectului Berechet îl constituie proiectele sale de sculptură şi feronerie, veritabile capodopere ale artei bisericeşti contemporane. Ei bine, în partea din spate a bisericii fierul forjat de la ferestre a dispărut complet, odată cu instalarea unor geamuri de tip termopan. După Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, protopopul nu avea voie să aducă modificări construcției, deși justificarea sa a fost că noile geamuri, de tip termopan, sunt mai bune decât cele vechi. După cum se vede în fotografii, noile geamuri nu au mai permis instalarea grilajelor din fier forjat, acestea lipsind cu desăvârșire în partea din spate a bisericii.

Distribuie prietenilor