Războiul dintre Kovesi și Guvern se mută la CEDO. Prima mutare a fost făcută

DISTRIBUIȚI

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a făcut publice detalii din cererea adresată instanței de fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi. Cazul a trecut de primul filtru al instanței europene și a fost admis în principiu, fiind considerat similar cu cazul “Baka vs. Ungaria“. CEDO adresează patru întrebări Guvernului României, iar autoritățile au termen de o lună și o zi ca ajungă la o înțelegere amiabilă cu Kovesi.

Laura Codruța Kovesi este tratată cu prioritate la CEDO, instituția care apără drepturile omului publicând pe site-ul propriu cazul din România.Detalii aici despre cazul “Laura Codruța KÖVESI against Romania”.

“Curtea a decis să trateze cu prioritate prezența cauza în temeiul art. 41 din Regulamentul Curții”, se arată în comunicarea CEDO obținută de Ziare.com, la începutul lunii februarie.

Ce reclamă Laura Codruța Kovesi: fosta șefă a DNA susține în plângerea adresată CEDO că procedura de revocare a încălcat drepturile omului pentru că nu a avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanță constituțională, nu a fost citată în față Curții Constituționale și nu a avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de interveniență pentru a exprimă un punct de vedere în apărarea sa.

În plus, deciziile CCR nu pot fi contestate, potrivit legislației din România.

Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA că urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională”, a declarat Kovesi.

Potrivit site-ului instituției, CEDO are patru întrebări transmise atât Guvernului cât și fostei șefe DNA. Cele patru teme, explicate de specialiștii în drept consultați de G4 Media:

– Este articolul 6 paragraful 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenție aplicabil din perspectivă civilă în prezentul caz? Explicație: Întrebarea este importantă întrucât articolul șase ale două laturi, civilă și penală. De principiu, litigiile privind funcția publică nu intră în sfera dreptului la un proces echitabil.

– Dacă da, a avut petentul acces la justiție pentru a stabili în ce măsură au fost respectate drepturile și obligațiile civile în legătură cu demiterea ei din funcția de șef DNA, în acord cu articolul 6 paragraful 1. Explicație: Prin această întrebare, judecătorii CEDO încearcă să determine în ce măsură revocarea Laurei Codruța Koves a respectat dreptul la un proces echitabil.

– În lumina faptului că reclamanta susține că demiterea ei a fost rezultatul punctelor de vedere exprimate public în timpul mandatului, a existat vreo încălcare a dreptului ei la liberă exprimare, în acord cu prevederile Articolului 10 paragraful 1 din Convenție? Dacă da, această interferență este reglementată în lege și în acord cu termenii Articolului 10 paragraful 2?

– A avut reclamanta la dispoziție acces la o cale de atac internă pentru a-și rezolva problemele prezentate în contestație, așa cum prevede Articolul 13 din Convenție. Explicație: Dacă a avut o cale de atac internă pentru a contesta demiterea.

În 30 mai 2018, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.