S-a aflat! Cât vor plăti în plus românii după eliminarea plafonării! Calculele care dau fiori!
La finalul lunii iunie 2025, România va marca încheierea unei etape importante în politicile de susținere a consumatorilor: expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică. Măsura, introdusă în contextul crizei energetice globale și al exploziei prețurilor din anii anteriori, a avut ca scop protejarea gospodăriilor vulnerabile și temperarea inflației. Cu toate acestea, de la 1 iulie, consumatorii casnici vor simți impactul direct al liberalizării pieței, odată cu revenirea la tarifele reale stabilite de furnizori.
CITEȘTE ȘI: Permisul suspendat, mai ușor de recuperat – ce trebuie să faci? Parlamentul a decis!
Datele disponibile până în prezent indică o dublare a tarifelor față de cel mai mic nivel plafonat din perioada de aplicare a schemei de sprijin. De exemplu, dacă în prezent un consum de 100 kWh este facturat cu aproximativ 68 de lei (la un tarif de 0,68 lei/kWh), după 1 iulie aceeași cantitate de energie ar putea fi taxată cu 110 lei (1,1 lei/kWh) sau chiar 150 lei (1,5 lei/kWh), în funcție de ofertele furnizorilor.
Pentru un consum mediu de 300 kWh lunar, costurile cresc și mai dramatic. Dacă astăzi factura este în jur de 390 de lei (1,3 lei/kWh), după liberalizare aceasta poate varia între 330 de lei (1,1 lei/kWh) – dacă furnizorul oferă un tarif competitiv – și 450 de lei (1,5 lei/kWh) pentru ofertele cele mai scumpe.
În fața acestor scumpiri semnificative, autoritățile încearcă să pregătească măsuri de atenuare a impactului asupra gospodăriilor cu venituri reduse. Ministerul Muncii are termen până la 15 iunie să prezinte o schemă de ajutor care să sprijine aproximativ 3 milioane de gospodării. Potrivit unor surse citate de Antena 3, sunt analizate două scenarii: acordarea unui sprijin lunar în valoare de 36 de lei sau 72 de lei, livrat sub forma unui card de energie încărcat lunar.
Această formă de sprijin ar funcționa similar cu programele anterioare de subvenționare a energiei termice și ar necesita, conform estimărilor, un buget anual de cel puțin 300 de milioane de euro. Totuși, până la acest moment, nu au fost publicate criteriile exacte de eligibilitate, iar transparența și rapiditatea implementării vor fi esențiale pentru eficiența măsurii.
Pe lângă sprijinul direct acordat prin cardul de energie, Ministerul Energiei a propus și o măsură fiscală cu impact imediat: reducerea taxei pe valoare adăugată (TVA) pentru energia electrică, de la 19% la 9%. O asemenea decizie ar diminua valoarea totală a facturii cu aproximativ 9%.
De exemplu, dacă un furnizor practică un tarif de 1,56 lei/kWh cu TVA de 19%, aplicarea unei cote de TVA de 9% ar reduce prețul final la 1,42 lei/kWh – o economie importantă pentru consumatorii care utilizează cantități mai mari de energie.
Finalul plafonării semnalează o revenire la regulile pieței libere, în care prețurile vor fi dictate de cerere, ofertă și costurile reale de producție și distribuție. Acest lucru aduce cu sine o responsabilizare mai mare a consumatorilor, dar și riscuri legate de volatilități, mai ales în contextul geopolitic incert și al tranziției energetice în curs.
În lipsa unor mecanisme de protecție bine calibrate și sustenabile, există riscul ca o parte a populației să nu poată face față noilor costuri. De aceea, este esențial ca măsurile propuse de autorități să fie complementare și coerente – sprijinul direct, reducerea fiscalității și stimularea eficienței energetice trebuie să funcționeze împreună.
În așteptarea noilor măsuri guvernamentale, consumatorii pot lua în calcul următoarele acțiuni:
Compararea ofertelor disponibile pe piață și alegerea celor mai avantajoase.
Reducerea consumului prin investiții în echipamente eficiente energetic.
Monitorizarea anunțurilor oficiale pentru a verifica eligibilitatea pentru eventualele forme de sprijin.
Iulie 2025 marchează o schimbare de paradigmă în piața energiei din România. Odată cu încheierea plafonării, consumatorii vor trebui să navigheze un peisaj tarifar mai dur, dar și să devină mai activi în gestionarea propriilor cheltuieli. Modul în care statul va susține tranziția va face diferența între o liberalizare echitabilă și una care adâncește inechitățile sociale. Până atunci, rămâne de văzut dacă promisiunile autorităților se vor transforma în măsuri concrete și funcționale.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
