Scandal monstru la CAR Piteşti. Pensionarii sunt revoltaţi!

Până la începutul acestui an, pensionarii CAR Piteşti se puteau tunde gratuit la sediul Casei, care, în ultimii cinci ani, a avut un contract cu un frizer pensionar. La 70 de ani, nea Jenică, fost frizer pe Strada Mare, se învârtea încă sprinten pe lâgă muşterii lui de vârsta a treia. Puterile l-ar ţine şi acum să-şi facă meseria, doar că nu mai vrea să aibă de-a face cu angajatorii săi, potrivit adevarul.ro

I-a plăcut meseria de mic. La 15 ani era cel mai bun ucenic al unui priceput frizer, a cărui treabă simţea că i se potriveşte şi lui ca o mănuşă. „Fugeam de-acasă ca să stau lângă el, să fur meserie. Tata venea după mine şi mă lua cu forţa acasă. Eu fugeam înapoi la frizerie şi tot aşa. Până la urmă, a cedat el. Mie, unul, mi-a plăcut şi doar asta am vrut să fac! N-avea cum să mă scoată din ale mele”, povesteşte nea Jenică Iriminescu.   Aproape 50 de ani şi-a făcut meseria în credinţă. Lumea îl ştie ca pe unul dintre cei mai buni frizeri din centrul urbei. După ce s-a pensionat, a primt o ofertă  de la CAR Piteşti. I-a sunat bine, findcă nu era chiar gata să se despartă de foarfecă şi pieptăn şi, mai ales, pentru că lui nea Jenică i-a fost mereu drag să stea de vorbă cu oamenii. Prea multă linişte nu-i pica bine şi-n plus un ban în plus la pensia lui mică, de 750 de lei şi-a zis el că nu-i strică. Aşa că a acceptat. „Am bătut palma cu ei, am semnat şi vreo doi ani a mers binişor. Apoi, în următorii trei ani, când au văzut ei că mai fac şi câte un ciubuc pe deasupra, treaba a început să scârţâie. În acte, ajunsesem la 315 de lei pentru patru ore pe săpămână. Eu veneam şi stăteam şi câte 5-6 ore pe zi, în funcţie de câţi pensionari aveam la rând. N-am zis niciodată să-mi dea mai mult, dar măcar salariul ăla amărât să mi-l fi dat… Mă puneau să semnez pentru toţi 315 lei, dar în mână îmi dădeau 50, 60, maxim 80 de lei pe motiv că trebuia să plătesc eu curentul şi utilităţile. Şi-au zis, ia lăsă-l că ăstuia toată lumea îi dă, are de unde!”, spune nea Jenică.

„Ajunseseră ca în legea aia pentru lăutari şi chelnerii… Eu i-am zis demult să nu semneze ştatul de plată dacă nu-i dă banii. El era constrâns să semneze, ca ei  să se scadă şi să fie, acoperiţi la o adică, fiindcă acum sunt acoperiţi de semnăturile astea”, spune fiul lui Jenică Iriminescu. Omul recunoaşte că bacşiş făcea, unul bunicel chiar şi crede că tocmai ceea ce câştiga pe deasupra a fost, de fapt mărul discordiei. „Tunsul era gratis, dar, de ce să mint, eu mai aveam printre ei şi clienţi care îmi lăsau, un leu, doi, cinci, foşti clienţi de-ai mei, de când lucram pe Strada Mare. Eu nu le ceream niciun leu. Pe ăia pe care-i vedeam amărâţi, nu luam eu de la ei, chiar dacă insistau să-mi lase şi ei ceva. Mă uitam la ei şi-mi ziceam, ăsta, săracu, o fi având, poate, 400-500 de lei pensie, mai puţin ca mine. Lasă să-şi ia el o pâine, că eu am cu ce! Făceam, ce-i drept, şi 40 de lei pe zi, dar munceam din greu. Nu e uşor, la vârsta mea să stai 5 ore în picioare, continuu, fiindcă erau mulţi la rând”, mai spune Nea Jenică. „Cineva din conducere care, deşi a ieşit la pensie, n-a plecat acasă, a zis despre mine: <<Ăsta, cât a stat la noi, şi-a făcut casă… Mă şi stresau cu tot felul de chestii, ba că să nu-i mai tund pe toţi pensionarii, ci doar pe ăia care sunt membrii CAR… Odată mi-au zis chiar: << Pe ăia cu pensii mari să nu-i mai faci, să se tundă în centru>>. Mi-au sărit nervii: << da’ ce să fac, acum’, să le cer talonul? Asta-i bună!>>. Cinci ani de zile m-au pedepsit parcă şi m-au lăsat să stau în curent, în ochii tuturor. Nu mi-au făcut şi mie o gheretă, un paravan acolo, cum nu mi-au pus nici chiuvetă deşi îi rugasem de atâta timp. Până şi oglinda mi-am adus-o de-acasă. Mă dureau şalele de la atâta stat în curent. Nu mai rezistam acolo, că-mi stricam sănătatea. Aşa că am plecat eu!”, mai spune frizerul. Mai supăraţi decât nea Jenică sunt doar pensionarii, care au rămas, acum, fără frizer. „L-au uşuit de aici, că n-a împărţit ciubucul cu ei. Poate că făcea şi el un ban în plus, dar asta pentru că-i lăsam noi. Era alegerea noastră. Omul nu cerea niciodată nimic! Nici condiţii ca lumea de lucru n-avea. Acum, noi avem de suferit, că-n loc de un leu, doi, dăm 10-15, la frizeriile private”, spune Nea Dumitru, pensionar şi membru CAR, unul dintre foştii săi clienţi. „Este total greşit ce susţín dumnealor. Membrii noştri vor de toate, dar nu putem să le oferim tot ce vor”, a precizat Florica Fulger, unul dintre reprezentanţíi conducerii CAR Argeş. Cât despre sumele datorate şi încasate de Jenică Iriminescu, „totul e în acte, cu semnătura dumnealui. Din suma primită, dumnealui personal plătea utilităţile, de aici diminuarea sumei”, potrivit celor declarate de contabilul CAR Piteşti. Oficialii Casei spun că după rigorile legislaţiei actuale, CAR Piteşti nu mai poate oferi servicii de frizerie pentru că ar risca o amendă de la SANEPID.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Comentariile sunt închise trackbacks dar pingback-urile sunt posibile.