Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează

DISTRIBUIȚI

Pe 6 ianuarie, ca-n fiecare an, Biserica creștin-ortodoxă prăznuiește botezul Domnului sau Boboteaza, adică momentul nașterii spirituale a Mântuitorului prin botezul în apa Iordanului de către Ioan Botezătorul.

Pe lângă înțelesurile sale creștine însă, Boboteaza are și o serie de tradiții și obiceiuri specifice poporului nostru.

Astfel, sărbătoarea este pregătită și anunțată încă din ajun, când preoții merg cu Iordanul din casă în casă și, în timp ce stropesc casele și pe locuitorii lor cu apă sfințită, ei cântă: „În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; și Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, și lumea ai luminat, mărire Ție”.

La sfârșitul acestor spuse, membrii casei sunt invitați să sărute icoana care înfățișează botezul lui Iisus Christos. Stropirea de către preot a credincioșilor cu apă sfințită este o tradiție. În acest scop preotul folosește un mănunchi de busuioc.

Tinerele care vor să se căsătorească cer de la preot sau fură un fir din mănunchiul de busuioc pe care și-l pun sub pernă, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca să-și viseze ursitul, viitorul soț.

O altă superstiție spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în anul în curs.

În seara de Ajun se pot săvârși practici de aflare a duratei vieții celor din casă cu ajutorul cărbunilor. Astfel, se iau din sobă cărbuni aprinși și se denumesc cu numele tuturor membrilor familiei. Se crede că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

În ziua de Bobotează creștinii merg la biserică, la slujba de sfințire a apei. La sfârșitul slujbei, fiecare se întoarce acasă cu un vas în care aduce apă sfințită sau agheazmă, cum se numește prin unele părți ale țării.

Despre agheasma adusă de la biserică, oamenii cred că este bună de orice. Bătrânii spun că sunt suficiente câteva picături din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma nu se alterează în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit.

Tot de Bobotează sunt interzise certurile în casă, între membrii familiei, și nu se dă nimic din casă, nici măcar cu împrumut. În plus, tradiția spune că de Bobotează nu se spală rufe.

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate Crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apă din streașină, se va face vin bun. Dacă pomii sunt âmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate și rodul copacilor bogat.

De asemenea, se spune că înspre dimineața zilei de Bobotează, animalele din grajd vorbesc despre locurile unde ar putea fi ascunse comorile.