
Boboteaza, sărbătoarea Botezului Domnului, celebrată în fiecare an pe 6 ianuarie, este prilej de sfințire a apelor și de binecuvântare a gospodăriilor, aducând puteri tămăduitoare și protecție de rele, conform tradiției.
În dimineața Bobotezei, oamenii care respectă tradițiile se trezesc devreme pentru a scoate prima apă curată din fântâna casei. Vasul în care este adunată apa este împodobit cu un fir de busuioc prins cu panglică tricoloră. Acesta este dus la biserică, unde preotul sfințește toate vasele așezate în mijlocul lăcașului.
Conform părintelui Zaharia Pereș, „la sfințirea apei, un credincios este trimis cu un prapure la râu, iar preotul binecuvântează apa din butoi sau căldărușă, rostind cuvintele ‘se sfințește această apă’, moment în care se trag clopotele.” Apa astfel sfințită este păstrată tot anul în sticle curate, utilizată în momente importante, precum binecuvântarea pomilor fructiferi și protejarea casei de nenorociri.
În Banat, sosirea preotului cu agheasmă este un moment special, însoțit de numeroase tradiții. Etnologul Maria Mândroane explică faptul că preotul trebuie să intre în casă cu piciorul drept și să se așeze câteva momente pe un scaun, gest ce simbolizează prosperitatea casei și succesul fetelor la măritat. De asemenea, busuiocul luat din căldărușa cu agheasmă a preotului este pus sub prag pentru protecție sau sub pernă pentru a visa ursitul.
Un ritual aparte al fetelor nemăritate este rugăciunea la râu, perceput în ziua de Bobotează ca „apa curată a Iordanului”. Acestea își spală fața cu apa râului și rostesc versuri prin care cer frumusețe și iubire:
„Bună dimineața, râu al lui Iordan.
Dacă râul este înghețat, fetele îndepărtează gheața pentru a dialoga cu apa curgătoare, cerând împlinirea dorințelor.
Preoții vizitează casele credincioșilor, stropindu-le cu agheasmă mare, un ritual ce se desfășoară în primele zile ale anului și are rolul de a proteja locuințele de influențele negative. Luna ianuarie este una bogată în sărbători religioase, de la Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie) până la Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul (7 ianuarie) și Sfinții Trei Ierarhi (30 ianuarie).
Boboteaza rămâne o sărbătoare încărcată de tradiții și simboluri, menite să întărească legătura omului cu divinitatea și să aducă pace și bunăstare în comunitate.
Tradiţia populară spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste. Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub pernă înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.
O altă tradiție este ca în ajunul Bobotezei, pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Cel care noaptea, în vis, le va aduce apă este ursitul lor.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp