prima-proinstal
Obiectiv de Argeș
Dacia Duster

Tradiții românești de Sf. Maria! Obiceiuri și superstiții! Ce trebuie să faci în această zi?

Tradiții românești de Sf. Maria! Obiceiuri și superstiții! Ce trebuie să faci în această zi? Ziua Sfânta Maria Mare, cunoscută și sub numele de „Adormirea Maicii Domnului”, este una dintre cele mai importante sărbători religioase din calendarul creștin ortodox.

CITEȘTE ȘI: SE DESCHIDE AL DOILEA MCDONALD’S ÎN PITEȘTI! SE FAC ANGAJĂRI! AFLĂ DETALII!

Sărbătorită anual în data de 15 august, marchează trecerea de la vară la toamnă şi totodată Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.

În România, această sărbătoare este marcată printr-o serie de tradiții și obiceiuri specifice. Iată câteva dintre ele:

Pelerinaje la mănăstiri și biserici

Mulți oameni participă la pelerinaje către mănăstiri și biserici în ziua Sfintei Maria Mari pentru a se ruga și pentru a aduce omagiu Maicii Domnului. Mănăstirile mari, precum Mănăstirea Curtea de Argeș din județul nostru, pot atrage mulți pelerini.

Floarea Mării sau Iarba Maicii Domnului

Se spune că în această zi plantele medicinale au proprietăți vindecătoare deosebite.

Praznicul oilor

Pentru mulți oameni din mediul rural, Sfânta Maria Mare marchează începutul pascăi pentru oi. Unele gospodării aduc oile la biserică pentru binecuvântare în această zi.

Masa de sărbătoare

Familia se adună pentru o masă de sărbătoare în această zi, care poate include mâncăruri tradiționale și se poate sărbători cu prietenii și rudele apropiate.

Purtarea crucii de busuioc

În unele zone, oamenii își prind pe piept o cruce mică făcută din busuioc și flori. Aceasta este numită „crucea de busuioc” și se crede că oferă protecție și binecuvântare.

Obiceiuri legate de apă

În această zi, se spune că izvoarele și râurile au apă vindecătoare. Se practică adesea scăldatul în apă curată sau aducerea apei de la izvoare ca să fie folosită ulterior pentru binecuvântări sau tratamente.

Alte tradiții:

  • În Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, dar şi miere, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor.
  • De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.
  • Tot din această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.
  • Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.

Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării.

  • În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
  • Pe de altă parte, cei care aveau vii mari obişnuiau ca în această zi să tocmească pandurii care să păzească viile.
  • De asemenea, în această zi bărbaţii îşi schimbau pălăria cu căciula iar cei care erau observaţi că purtau în continuare căciulă erau ironizaţi.
  • Totodată în această zi de sărbătoare era interzis dormitul pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb.
  • Tot în această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă.
  • Totodată, la sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla totodată cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.
  • În părţile Moldovei această sărbătoare este considerată sărbătoarea „morţilor” iar cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare.
  • În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.
  • Mai multe lăcaşuri de cult din ţară ocrotite de Maica Domnului îşi serbează, miercuri, hramul.

Superstiţii legate de Sf. Maria:

  • În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.
  • Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
  • Această sărbatoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.
  • Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.
  • De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă.
  • Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.
  • De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.
  • În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.
  • Se interzice scaldatul în apa râurilor spurcata de cerb şi dormitul pe prispă.
  • Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre, că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.
  • Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă iar în această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.
  • Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit iar informaţii despre această sărbătoare nu se găsesc în Sfintele Evanghelii, decât în tradiţia Bisericii.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului sau pe Tik Tok

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.
Powered by VA Labs