ANAF a implementat o modificare semnificativă în sectorul bancar, impunând instituțiilor financiare o taxă suplimentară. Aceasta va avea un impact direct asupra structurii fiscale a băncilor, care vor trebui să se conformeze noilor cerințe impuse.
ANAF a introdus noi prevederi fiscale pentru instituțiile de credit din România, impunând un impozit suplimentar calculat pe cifra de afaceri. Conform proiectului de ordin, băncile vor trebui să achite acest impozit trimestrial, pe lângă impozitul pe profit existent. Reglementările stabilesc că instituțiile de credit, atât cele românești, cât și sucursalele instituțiilor de credit străine din România, vor achita un impozit de 2% pe cifra de afaceri între 1 ianuarie și 31 decembrie 2025, urmat de o reducere la 1% începând cu 1 ianuarie 2026.
Pe lângă sectorul bancar, ANAF a inclus și companiile din domeniul petrolului și al gazelor naturale în noul cadru fiscal. Aceste companii vor plăti un impozit suplimentar de 0,5% dacă cifra de afaceri depășește 50 de milioane de euro. De asemenea, a fost reintrodus impozitul pe construcții speciale, cunoscut ca „taxa pe stâlp,” care se va aplica asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului precedent, cu o cotă de 1%.
Contribuabilii obligați la plata acestui impozit includ:
Aceste noi prevederi fiscale, introduse prin Ordonanța „Trenuleț”, urmăresc creșterea veniturilor bugetare prin impozitarea suplimentară a sectoarelor financiare și energetice.
Campaniile de control desfășurate de ANAF au generat dezbateri intense în rândul micilor comercianți din România. În piețele agroalimentare și târguri, inspectorii ANAF aplică sancțiuni riguroase, uneori pentru nereguli minore, fapt ce a generat nemulțumiri și controverse. În perioada sărbătorilor de iarnă din 2024, ANAF și-a intensificat verificările, desfășurând acțiuni de control împreună cu reprezentanți ai Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor și ai Direcției Sanitare Veterinare, cu scopul de a combate evaziunea fiscală. Însă, impactul asupra micilor comercianți a fost semnificativ.
Un caz notabil a fost cel al unui comerciant sancționat cu 5.000 de lei pentru un surplus de 5,70 lei găsit în casă fără emiterea unui bon fiscal. Deși legislația fiscală impune respectarea strictă a regulilor privind evidența încasărilor, proporționalitatea sancțiunii aplicate a fost pusă sub semnul întrebării. Micii comercianți resimt aceste controale ca pe o presiune suplimentară într-un mediu economic deja dificil, considerând că amenzile disproporționate pentru abateri minore descurajează antreprenoriatul de mici dimensiuni.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp