Viața mai scurtă în România! Unde se trăiește cel mai greu și unde cel mai bine?
Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, în anul 2023, România s-a situat pe locul al treilea în clasamentul negativ al țărilor din Uniunea Europeană cu cea mai scăzută speranță de viață, media fiind de 76,4 ani. Acest indicator variază de la o regiune la alta, unele zone ale țării depășind ușor această medie națională.
CITEȘTE ȘI: Permisul suspendat, mai ușor de recuperat – ce trebuie să faci? Parlamentul a decis!
Evoluția speranței de viață în Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene, speranța de viață la naștere a fost de 81,4 ani în 2023, în creștere cu 0,8 ani față de 2022. După declinul provocat de pandemia COVID-19 în 2020 și 2021, nivelul din 2023 nu doar că a depășit valorile pre-pandemie, ci a atins și cel mai înalt prag înregistrat din 2002 încoace, marcând o creștere totală de 3,8 ani față de atunci.
În 15 state membre, speranța de viață a depășit media europeană, cele mai bune rezultate fiind consemnate în:
Spania (84,0 ani),
Italia (83,5 ani),
Luxemburg, Malta și Suedia (fiecare cu 83,4 ani).
La polul opus, România rămâne printre statele cu cea mai redusă durată medie de viață.
Progresul României în ultimele decenii
În ultimele trei decenii, românii au înregistrat o îmbunătățire notabilă a duratei medii de viață, aceasta crescând cu aproximativ 7 ani. Dacă în 1990 speranța de viață era de 69,9 ani, în 2023 a ajuns la 76,4 ani, conform datelor Eurostat.
Cele mai mari valori se regăsesc în regiunea București-Ilfov, cu 77,6 ani. Urmează regiunile Centru și Sud-Vest Oltenia, unde speranța de viață este de circa 77 de ani. În celelalte regiuni:
Vest: 76,5 ani
Nord-Vest: 76,6 ani
Sud-Muntenia: 76,1 ani
Sud-Est: 75,7 ani
Nord-Est: 75,5 ani
Diferențele între femei și bărbați
O constantă în România este diferența semnificativă de speranță de viață între sexe. În 2023, femeile trăiau în medie 80,4 ani, în timp ce bărbații doar 72,6 ani – o diferență de 7,8 ani în favoarea femeilor.
Această discrepanță este explicată în principal prin comportamentele de risc mai frecvente în rândul bărbaților, precum fumatul și consumul excesiv de alcool. Datele din 2019 arată că:
30,6% dintre bărbați fumau zilnic
53,1% consumau alcool în exces
În contrast, doar 7,5% dintre femei fumau zilnic, iar consumul excesiv de alcool era semnificativ mai redus.
Comparație internațională și cauze structurale
Deși România are una dintre cele mai mici rate ale obezității în rândul adulților din UE, alte probleme persistă: alimentația dezechilibrată, fumatul și consumul de alcool contribuie major la mortalitatea crescută.
Accesul la servicii medicale este, de asemenea, limitat. În 2022, 4,9% dintre români au declarat că nu au beneficiat de îngrijire medicală din cauza costurilor, distanței sau a timpului de așteptare – un procent mai mult decât dublu față de media UE (2,2%).
Cheltuielile directe cu sănătatea au reprezentat 21% din bugetul gospodăriilor în 2021, cu mult peste media UE de 15%. Cele mai mari costuri sunt pentru medicamente, dar și serviciile stomatologice sunt o povară semnificativă.
Deficiențele sistemului sanitar
În pofida faptului că România produce un număr mare de cadre medicale – peste media europeană – mulți aleg să profeseze în străinătate. Sistemul național suferă din cauza unui deficit de personal și resurse, afectând grav accesul la îngrijiri de specialitate.
Totodată, România înregistrează cele mai mari rate de mortalitate evitabilă din UE, în parte și din cauza problemelor din asistența medicală primară. Aproximativ 12% din populație nu este asigurată medical, incluzând persoane care muncesc în străinătate, în economia informală, șomeri neînregistrați și grupuri marginalizate, precum cetățenii romi.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
