Alertă! Iarnă fără precedent în România! Anunțul sumbru al specialiștilor!
Semnele unei ierni aspre au apărut încă din primele zile ale toamnei. De la sfârșitul lui septembrie, frigul a pus stăpânire pe mai multe regiuni ale țării, iar în 21 octombrie, Miercurea Ciuc a consemnat un nou record termic negativ: –9,7 grade Celsius. Peisajul este deja hibernal la Vârful Omu, unde stratul de zăpadă persistă, iar în depresiuni, bruma și pământul înghețat au devenit o constantă matinală.
„În mod normal, ar trebui să avem temperaturi pozitive, între 8 și 12 grade în zonele de câmpie și litoral. Dar un front rece a traversat țara și a adus valori mult sub media perioadei”, explică Mihai Timu, meteorolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
Fenomenul care stă la baza acestei răciri bruște este slăbirea vortexului polar – un curent puternic de aer care, în mod normal, menține aerul rece blocat deasupra Polului Nord. Când acest mecanism își pierde forța, masele de aer arctic pătrund spre latitudinile temperate, generând episoade de ger și ninsori abundente.
„Vortexul polar și-a încetinit mișcarea, iar aerul rece se scurge spre sud. În astfel de condiții, pot apărea temperaturi nocturne sub –15, chiar –20 de grade, precum și episoade de viscol puternic”, avertizează climatologul Iulian Holobâcă.
Tendința actuală indică o iarnă de tip clasic continental, cu geruri severe și ninsori consistente. Primele drumuri montane importante – Transfăgărășanul și Transalpina – au fost deja închise cu trei săptămâni mai devreme decât de obicei.
Platforma internațională AccuWeather și-a actualizat recent prognozele sezoniere. Dacă estimările inițiale anunțau ninsori încă din noiembrie, ultimele modele meteorologice arată că primii fulgi vor cădea în jurul datei de 22 decembrie, când temperaturile maxime nu vor depăși 2°C, iar minimele vor coborî la –5°C.
Sunt posibile noi episoade de ninsoare și pe 23 și 27 decembrie, ceea ce înseamnă că Bucureștiul ar putea avea un Crăciun alb, cu valori termice sub pragul de îngheț.
Deși România se confruntă acum cu un episod de răcire, datele climatologice recente confirmă tendința globală de încălzire accelerată. Raportul „Starea Climei – România 2025”, prezentat în cadrul Climate Change Summit 2025, relevă o creștere a temperaturii medii anuale cu +3,01°C față de perioada 1971–2000.
Anul 2024 a fost al doilea cel mai călduros din istoria măsurătorilor, cu 49 de zile de caniculă și 63 de zile de valuri de căldură – un record absolut. Pentru prima dată, România a înregistrat șase zile consecutive cu temperaturi de peste 40°C.
„Impactul schimbărilor climatice este resimțit mai ales în mediul urban. 50% din suprafața orașelor mari din România este expusă unui risc mare de stres termic”, afirmă Sorin Cheval, cercetător ANM și coautor al raportului.
El subliniază că Bucureștiul ocupă locul trei în Europa în privința riscului de mortalitate asociat valurilor de căldură, după Istanbul și Atena.
Raportul ANM indică faptul că România traversează cea mai gravă secetă din ultimele decenii, cu un deficit pluviometric de peste 50 mm în vara lui 2024.
În Dolj, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost compromise, iar peste 600 de localități au introdus restricții la consumul de apă.
Fenomenul devine tot mai paradoxal: verile sunt din ce în ce mai uscate, în timp ce toamnele aduc ploi torențiale de scurtă durată, care cauzează inundații locale.
„Alternanța între secetă și ploi extreme este o expresie clară a instabilității climatice”, arată specialiștii.
La nivel mondial, cercetătorii avertizează că Terra se apropie de multiple puncte de cotitură climatice, potrivit unui raport coordonat de Tim Lenton, profesor la Universitatea din Exeter.
„Ne apropiem de praguri care pot transforma fundamental lumea în care trăim. Dacă nu acționăm acum, consecințele vor fi devastatoare pentru oameni și natură”, avertizează Lenton.
Printre aceste puncte de cotitură se numără:
Dispariția coralilor tropicali, un fenomen deja ireversibil după depășirea pragului de +1,2°C peste nivelul preindustrial;
Colapsul pădurii amazoniene, provocat de secete și defrișări masive;
Modificarea circulației Atlanticului (AMOC), cu potențiale efecte severe asupra climei din Europa;
Dezghețarea permafrostului, care ar putea elibera cantități uriașe de metan și dioxid de carbon.
Totuși, există și semne de speranță. „Am asistat la o accelerare globală în tranziția energetică – creșterea utilizării energiei solare și a mașinilor electrice este un exemplu clar. Trebuie însă să atingem cât mai repede puncte de cotitură pozitive”, subliniază Lenton.
România se află, la fel ca întreaga planetă, într-un echilibru fragil între extreme climatice. Iarna care se anunță geroasă nu contrazice încălzirea globală, ci o confirmă – prin manifestarea violentă a contrastelor atmosferice.
Slăbirea vortexului polar și modificările bruște de temperatură sunt doar simptome ale unui sistem climatic aflat în dezechilibru.
Fie că vorbim despre ninsori timpurii, secetă persistentă sau ploi torențiale, toate aceste fenomene converg spre aceeași concluzie: schimbările climatice nu mai sunt o proiecție a viitorului, ci o realitate a prezentului.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
