Calendarul ortodox marchează pe 30 noiembrie una dintre cele mai însemnate sărbători religioase, dedicată Sfântului Apostol Andrei, cel considerat „Ocrotitorul românilor”. Ziua praznicului închide seria sărbătorilor importante ale lunii și are o încărcătură spirituală deosebită, fiind momentul care amintește de cel care a creștinat teritoriile românești de astăzi.
În conștiința credincioșilor, Sfântul Andrei este cunoscut drept „Cel dintâi chemat” și vestitorul luminii credinței. Sărbătoarea are loc în timpul Postului Crăciunului, fiind o zi în care biserica rânduiește dezlegare la pește pentru cei care postesc.
Originar din Betsaida Galileei, Andrei a fost fratele Apostolului Petru și unul dintre cei doisprezece ucenici ai lui Iisus Hristos. După Înviere, acesta și-a asumat misiunea de a propovădui Evanghelia, ajungând, conform tradiției istorice, până în zona Dobrogei, la Marea Neagră. Aici a botezat primii creștini, motiv pentru care este perceput ca părintele spiritual al poporului român.
Sfârșitul său pământesc a fost unul martiric, fiind răstignit pe o cruce în formă de X, simbol care a rămas asociat numelui său peste veacuri.
În contextul acestei sărbători, preoții îndeamnă la introspecție și participare la slujbe. Marius Oblu, preot la Biserica Iancu Vechi-Mătăsari din București, a transmis un mesaj pentru credincioși, citat de Digi24.ro: „În ziua în care îl cinstim pe Sfântul Apostol Andrei, îi încurajez pe toți credincioșii să transforme această zi binecuvântată într-un moment de întărire sufletească. Suntem în Postul Crăciunului, o perioadă încărcată de har, iar participarea la Sfânta Liturghie, spovedania și primirea Sfintei Împărtășanii, cu binecuvântarea duhovnicului, sunt pași care ne ajută să ne pregătim cu adevărat pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.”
Tradiția populară asociază această dată cu denumiri precum „Sântandrei” sau „Cap-de-iarnă”, marcând instalarea sezonului rece și apariția primelor zile de ger.
Pe lângă aspectul religios, ziua este înconjurată de superstiții și reguli stricte. Preotul Marius Oblu explică interdicțiile legate de treburile casnice: „În această zi, sufletul nostru trebuie să fie curat, iar grijile cotidiene să fie lăsate deoparte. Nu este indicat să spălăm rufe, să coasem sau să ne ocupăm de treburi casnice grele, deoarece acestea pot aduce necazuri și boli. În ziua praznicului este bine să mergem la biserică, să aprindem lumânări și să înălțăm rugăciuni pentru sănătate, pace și belșug. Sfântul Andrei ocrotește casele și pe cei care îl cinstesc cu credință, iar gândurile noastre trebuie să fie îndreptate spre protecția celor dragi și mulțumirea lui Dumnezeu pentru darurile primite.”
Un obicei extrem de răspândit în casele românilor este punerea grâului la încolțit, un ritual care anticipează prosperitatea anului următor. „Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri de Sfântul Andrei este încolțirea grâului, un ritual care simbolizează prosperitatea și norocul pentru anul care vine. Gospodinele pun grâu într-un vas cu pământ sau cu vată umezită și îl îngrijesc cu atenție până de Anul Nou, iar înălțimea, densitatea și aspectul firului sunt considerate semne despre cum va fi anul: bogat și roditor sau mai sărac. Ritualul este adesea însoțit de rugăciuni pentru protecția familiei și a locuinței, iar firul de grâu poate fi păstrat pe masa de Anul Nou ca simbol al fertilității, al belșugului și al continuității vieții.”, a detaliat preotul.
Noaptea de Sfântul Andrei este considerată magică în folclor, fiind momentul în care fetele încearcă să își afle ursitul. Metodele variază de la punerea busuiocului sfințit sub pernă, până la ritualuri vechi precum „făcutul cu ulcica” sau privitul într-un pahar cu apă neîncepută în care se aruncă o verighetă sfințită.
O altă credință puternic înrădăcinată este aceea a deschiderii „porților lumii de dincolo”. Pentru a se apăra de strigoi sau spirite rele care ar putea pătrunde în lumea celor vii, tradiția cere folosirea usturoiului. Oamenii obișnuiau să ungă ușile, ferestrele și chiar animalele din gospodărie cu usturoi, acesta fiind văzut ca un scut împotriva forțelor nevăzute.
Legătura cu trecutul dacic este evidențiată și prin numele de „Apostolul lupilor” atribuit Sfântului Andrei. Lupul, simbol al libertății și curajului, era un animal sacru pentru daci. Nichifor Tănase, preot la Parohia Elisabetin-Timișoara, a explicat pentru Digi24.ro această conexiune: „Ziua Sfântului Apostol este cunoscută și sub numele de «Ziua Lupului», pentru că numele Andrei este legat de lupi și de simbolul curajului și al libertății. Lupul era un animal sacru pentru strămoșii noștri geto-daci, fiind considerat nemuritor în spirit și stăpân pe propriul destin, luptând până la moarte pentru libertatea sa. Potrivit legendelor, chiar căpetenia lupilor l-ar fi însoțit pe Sfântul Andrei în pustia Dobrogei, vegheat fiind în drumul său spre peștera unde a găsit adăpost și unde a propovăduit mesajul evangheliei.”
Preotul a adăugat detalii despre simbolistica lupului în cultură: „În tradițiile mai vechi, lupul simboliza timpul și soarta: în Grecia antică, zeul Cronos apărea în trei ipostaze – câinele reprezentând trecutul, leul prezentul și lupul viitorul. Lupul era asociat cu sălbăticia, cu lumina și cu focul, dar și cu primejdia și întunericul, având astfel un rol complex în legende și mituri. Poporul român a păstrat această imagine a lupului ca simbol al curajului, demnității și al legăturii cu strămoșii, fiind o parte importantă din obiceiurile și credințele legate de Sfântul Andrei.”
Menținerea armoniei este o condiție esențială pentru această zi. Clericii avertizează asupra pericolului conflictelor în familie. „În general, nu este bine să ne certăm sau să purtăm discuții aprinse, însă în mod special, în ziua de Sfântul Andrei. Este o regulă cu o importanță deosebită. Se crede că neînțelegerile, certurile sau cuvintele dure rostite în această zi pot aduce ghinion, boli sau spirite rele în casă. Tradiția zilei ne îndeamnă să păstrăm pacea, înțelegerea și armonia în familie și între prieteni, să fim blânzi și răbdători, iar gândurile noastre să fie îndreptate spre rugăciune și protecția Sfântului Apostol.”, a conchis preotul Marius Oblu.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
