ULTIMĂ
ORĂ

ȘOC! REVOLTĂ ANAR! Se dărâmă marile baraje din România la ordinul UE?! Adevărul despre Porțile de Fier și Vidraru!

ȘOC! REVOLTĂ ANAR! Se dărâmă marile baraje din România la ordinul UE?! Adevărul despre Porțile de Fier și Vidraru!

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a reacționat ferm față de informațiile false circulate în mediul online, clarificând că nu există nicio directivă europeană care să oblige România să distrugă sau să golească marile acumulări de apă de pe teritoriul național.

CITEȘTE ȘI: ȘOC! Profesor universitar, arestat după acuzații grave de viol și hărțuire sexuală! Un nou scandal bubuie în învățământ!

Instituția a explicat, printr-un comunicat oficial, că zvonurile care invocă cifra de 1,2 milioane de „bariere” la nivel european nu vizează infrastructura critică a țării, ci fac referire la obstacole minore.

„Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanţă naţională”, se precizează în documentul transmis de ANAR.

Confuzia a plecat de la interpretarea eronată a datelor. Potrivit statisticilor Comisiei Internaționale a Marilor Baraje (ICOLD), în Europa există doar între 4.000 și 5.000 de baraje mari. Diferența uriașă până la 1,2 milioane reprezintă, în realitate, lucrări hidrotehnice vechi și minore, precum praguri mici, stăvilare, podețe sau amenajări piscicole abandonate, care nu mai au utilitate pentru comunitate.

„Barierele atribuite directivelor europene reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi şi degradate”, explică reprezentanții instituției. Aceștia adaugă că soluțiile promovate vizează, de regulă, adaptarea construcțiilor, cum ar fi realizarea de pasaje pentru pești, demolarea fiind luată în calcul doar pentru pragurile degradate care și-au încheiat durata de viață.

Pentru a evidenția diferența de siguranță, „Apele Române” a oferit exemplul recent din județul Gorj, unde două baraje piscicole mici au cedat în urma precipitațiilor abundente. Acestea nu se aflau în administrarea ANAR și prezentau deficiențe de întreținere.

„Cazul din Galaţi confirmă faptul că vulnerabilităţile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative şi standarde, sunt monitorizate permanent şi exploatate conform unor norme stricte de siguranţă”, au subliniat specialiștii.

În ceea ce privește administrarea infrastructurii, ANAR gestionează 82 de baraje importante și 329 de importanță redusă, în timp ce Hidroelectrica operează 99 de baraje mari. Alte peste 1.500 de acumulări mici aparțin autorităților locale sau persoanelor fizice.

Instituția a ținut să clarifice că orice hotărâre legată de viitorul acestor construcții aparține exclusiv statului român, neexistând o listă impusă de Uniunea Europeană.

„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepţionale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autorităţile române, conform legislaţiei naţionale”, se mai arată în comunicat.

Evaluările se realizează pe baza normativului național NTLH-033/2002, revizuit în 2025, care permite inclusiv soluții moderne de reconversie, cum ar fi montarea de panouri fotovoltaice pe foste depozite industriale sau iazuri de decantare.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.