
Adio mii de primării! Planul radical care șterge localități de pe hartă: Ce se întâmplă cu satele din România și cine rămâne fără funcție?
Dezbaterea privind reorganizarea administrativ-teritorială prin fuziunea localităților rurale a revenit în actualitate, pe fondul presiunii de a diminua cheltuielile publice. Potrivit unei analize publicate de stiripesurse.ro, această măsură promite o mai bună profesionalizare a funcționarilor și o capacitate sporită de atragere a investițiilor, însă vine la pachet cu riscul marginalizării comunităților mici și cu costuri de tranziție ridicate.
Recent, Andrei Caramitru a invocat diferențe mari între România și alte state din regiune în ceea ce privește numărul de locuitori raportat la un singur primar. În completare, Ilie Bolojan a transmis un avertisment public, subliniind că, în absența unei eficientizări a aparatului administrativ local, procesul de reorganizare va deveni o necesitate inevitabilă. Problema centrală rămâne fragmentarea excesivă, cu numeroase unități administrativ-teritoriale care nu se pot susține financiar și depind de alocările de la bugetul de stat.
Propunerea de comasare a comunelor presupune, în varianta sa cea mai amplă, reducerea numărului de primării prin fuziunea mai multor localități. Rezultatul ar fi o singură unitate administrativă condusă de un singur primar, un singur consiliu local și un aparat administrativ restructurat. Deși demersul legislativ este unul laborios, nu există piedici de natură constituțională pentru a implementa această schimbare chiar în timpul mandatelor actuale.
Principalul argument invocat în favoarea acestei reforme este reducerea risipei de bani publici. Prin eliminarea structurilor redundante de contabilitate, achiziții sau urbanism, resursele ar putea fi direcționate către proiecte de infrastructură. Totuși, specialiștii avertizează că beneficiile financiare ar putea să nu apară imediat.
Profesionalizarea administrației este un alt avantaj major identificat. Multe comune mici întâmpină dificultăți în a atrage experți în fonduri europene sau asistență socială. O structură mai mare ar permite formarea unor echipe solide, capabile să gestioneze proiecte complexe de apă, canalizare sau transport școlar. Totuși, există temerea că distanțarea centrului decizional de cetățean va birocratiza relația cu primăria, iar satele periferice ar putea fi percepute ca simple zone marginale.
Din punct de vedere al dezvoltării, o comună extinsă poate planifica investițiile în mod unitar, evitând situațiile în care proiectele localităților vecine nu sunt corelate într-o rețea funcțională. De asemenea, unitățile administrative mai mari pot avea o putere de negociere sporită în raport cu autoritățile județene sau centrale pentru obținerea finanțărilor.
Pe piața muncii, reforma ar putea genera tensiuni sociale și politice. În zonele unde primăria este unul dintre puținii angajatori siguri, disponibilizările ar putea accelera migrația populației, dacă nu sunt oferite alternative economice. Totodată, concentrarea puterii într-o singură funcție executivă ridică semne de întrebare privind transparența; fără un control riguros, există riscul ca micile pierderi locale să fie înlocuite de o risipă centralizată, mult mai greu de monitorizat.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
