
Ilie Bolojan a făcut anunțul! Planul radical care ȘTERGE actuala HARTĂ a României: Vezi care sunt cele 8 NOI REGIUNI și unde vor fi „Capitalele”!
Recent, Ilie Bolojan a readus în discuție necesitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale a României, argumentând că actuala structură, ce cuprinde un număr mare de unități locale, este tot mai greu de susținut financiar. Potrivit unei analize stiripesurse.ro, această temă a fost intens dezbătută și în anul 2013, când s-a propus un plan prin care cele 41 de județe actuale să fie înlocuite de 8 regiuni administrative.
CITEȘTE ȘI: ARGEȘ. Spitalul Leordeni angajează! Ce posturi au fost scoase la concurs?
Problemele financiare ale administrațiilor locale au fost confirmate și de fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila. Acesta preciza recent că aproximativ o pătrime din cele peste 3.200 de primării din România nu reușesc să acopere cheltuielile salariale ale angajaților din veniturile proprii obținute din taxe și impozite. O eventuală reformă ar viza reducerea aparatului birocratic și diminuarea cheltuielilor statului prin comasarea județelor în regiuni.
Pe lângă propunerile politice, mediul de afaceri a înaintat propriile soluții pentru eficientizarea administrației. În urmă cu trei ani, organizațiile patronale au cerut reducerea numărului de județe la 15 și redefinirea criteriilor pentru localități. Astfel, o comună ar trebui să aibă minimum 5.000 de locuitori, iar un oraș cel puțin 10.000 de rezidenți pentru a-și păstra statutul.
Proiectul din 2013, deși a beneficiat de un acord de principiu din partea clasei politice, a fost în cele din urmă amânat din cauza presiunilor venite din partea primarilor și a prefecților. Planul prevedea împărțirea țării în 8 regiuni, fiecare fiind formată din mai multe județe, cu reședințe stabilite în orașe strategice:

Regiunile ar fi funcționat ca unități administrativ-teritoriale autonome, dotate cu autorități publice proprii. Proiectul de lege stipula o împărțire a competențelor: statul ar fi păstrat atribuții exclusive în anumite domenii, în timp ce altele ar fi fost partajate cu regiunile. Totuși, în cazul unor conflicte legislative, legile naționale ar fi avut prioritate în fața reglementărilor regionale.
Conducerea ar fi fost asigurată de un Consiliu Regional, ales pentru un mandat de patru ani, care putea fi prelungit doar în situații excepționale, precum stare de război sau catastrofe. Președintele acestui consiliu ar fi avut rolul de a reprezenta regiunea, de a gestiona bugetul în calitate de ordonator principal de credite și de a coordona investițiile, asigurând totodată aplicarea legilor și a decretelor naționale la nivel local.
Fiecare unitate regională ar fi trebuit să își elaboreze un buget multianual, revizuit în fiecare an conform planificării de dezvoltare. De asemenea, structura ar fi fost completată de un Consiliu Consultativ Economic și Social și de câte o agenție pentru dezvoltare regională, organizată ca entitate neguvernamentală de utilitate publică, responsabilă de proiectele de modernizare a zonei respective.
Sursa foto: Stiripesurse.ro
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
