ACUM! Explicația CCR pentru RESPINGEREA reformei adoptată privind pensiile speciale! 

ACUM! Explicația CCR pentru RESPINGEREA reformei adoptată privind pensiile speciale! 

Curtea Constituțională a României (CCR) a prezentat miercuri argumentele care au stat la baza deciziei de a respinge sesizarea înaintată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Judecătorii constituționali au concluzionat că actul normativ respectă prevederile Legii Fundamentale, inclusiv în ceea ce privește noile criterii de pensionare și eliminarea mecanismului de actualizare a pensiilor.

CITEȘTE ȘI: ARGEȘ. Spitalul Leordeni angajează! Ce posturi au fost scoase la concurs?

Conform comunicatului oficial emis de instituție, CCR a respins cu majoritate de voturi obiecția de neconstituționalitate formulată de Secțiile Unite ale ÎCCJ. Instanța a stabilit că dispozițiile de la art. I pct. 1, 2 și 4, art. III pct. 1 și 2, art. IV și art. V alin. (3)-(7) din legea pentru modificarea pensiilor de serviciu, precum și actul normativ în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile aduse.

Magistrații CCR au reținut că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra acestui proiect legislativ cu respectarea articolului 114 din Constituție. În motivare se arată că Executivul a reglementat un domeniu unitar de relații sociale și a oferit justificări adecvate atât pentru urgența, cât și pentru necesitatea adoptării acestei legi.

În ceea ce privește noile condiții de vechime și vârstă, Curtea a stabilit că legea asigură o trecere graduală către noile praguri, fără a încălca deciziile anterioare ale instanței constituționale. De asemenea, eliminarea actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile brute ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate a fost considerată conformă cu Legea Fundamentală, prin raportare la Decizia CCR nr. 467/2023.

Referitor la calculul cuantumului pensiei, CCR a precizat că dispozițiile criticate nu încalcă normele constituționale, invocând în acest sens jurisprudența stabilită prin deciziile nr. 873/2010, nr. 900/2020 și nr. 467/2023. Totodată, solicitările de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare au fost respinse ca inadmisibile.

Argumentele de ordin procedural ale Curții

În analiza criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, instanța a punctat următoarele aspecte:

• Angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului reprezintă un mecanism constituțional valid care permite atât controlul parlamentar, cât și legiferarea efectivă.
• Reglementările fac parte dintr-un proiect de lege cu obiect și scop unitar, vizând reforma pensiilor din sistemul judiciar.
• Urgența adoptării a fost justificată de necesitatea de a evita creșterea dezechilibrului bugetar și de a îndeplini obligațiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Considerentele de fond privind reforma pensiilor

Cu privire la aspectele de conținut ale legii, CCR a formulat următoarele concluzii:

• Legea instituie un mecanism de tranziție până la atingerea vârstei standard de pensionare, bazat pe un raport invers proporțional între vechimea în funcție și vârsta de pensionare a magistraților.
• Decizia de a elimina actualizarea pensiilor în funcție de indemnizațiile aflate în plată respectă orientările stabilite anterior de Curte în august 2023.
• Curtea Constituțională a subliniat că nu are competența legală de a stabili valoarea nominală de referință a pensiei sau procentul care se aplică asupra bazei de calcul pentru determinarea acesteia.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp