ULTIMĂ
ORĂ

CRIZĂ profundă în sistemul de sănătate! Ținuți cu lunile la ATI, în timp ce alții așteaptă o șansă la viață! Detalii chiar acum!

CRIZĂ profundă în sistemul de sănătate! Ținuți cu lunile la ATI, în timp ce alții așteaptă o șansă la viață! Detalii chiar acum!

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o criză profundă în ceea ce privește asigurarea demnității și a îngrijirii adecvate pentru pacienții aflați în stadii terminale. În timp ce în statele din vestul Europei peste 70% dintre acești bolnavi beneficiază de sprijin medical, psihologic și social prin servicii de paliație, în țara noastră numărul centrelor specializate este extrem de redus. Această situație forțează internarea bolnavilor fără șanse de vindecare în secțiile de Terapie Intensivă (ATI), unde resursele sunt vitale pentru cazurile critice.

CITEȘTE ȘI: Dr. Boțu explică: „La angiograful din Pitești nu tratăm doar INIMA!” Ce alte INTERVENȚII pot face pacienții argeșeni?

Lipsa unor alternative medicale transformă unitățile de primiri urgențe în spații de așteptare prelungită. „Să-l lăsăm unde? Unde? Asta-i întrebarea. Că n-ai voie să-l lași nici pe scaun„, explică un ambulanțier, descriind presiunea asupra unui sistem în care numărul de paturi este insuficient atât pentru tratament, cât și pentru un sfârșit decent.

Impactul lipsei legislației asupra secțiilor ATI

Absența unui cadru legal clar în domeniul paliației face ca secțiile de Terapie Intensivă să fie ocupate în proporție de 60% de pacienți aflați în fază terminală. Un medic ATI subliniază gravitatea situației: „Nu există o legislație clară care să excludă pacienții cu o patologie terminală să fie admiși în terapie intensivă. […] Pacienții cu patologie terminală nu ar trebui să stea cu lunile la terapie intensivă. Realitatea? 60 la sută dintre bolnavii de la ATI sunt în faza terminală a unei boli. În timp ce alți oameni așteaptă pe hol„.

Această practică medicală, deși menține viața prin măsuri maximale, este adesea contestată de specialiști din cauza suferinței inutile provocate pacienților. Prof. Radu Țincu, șeful secției ATI-Toxicologie de la Spitalul Floreasca, explică faptul că, în lipsa unei legislații specifice, bolnavii primesc terapii invazive până în ultimele clipe.

„În acele ultime clipe sunt separați de familie, sunt supuși unor terapii invazive, de multe ori dureroase. Dacă nu putem să mai salvăm un pacient cu o boală terminală, este păcat să îl supunem la niște proceduri chinuitoare, stresante, care creează o falsă speranță aparținătorilor și tot acest ansamblu emoțional extrem de încărcat„, declară prof. Radu Țincu.

Costuri ridicate și deficit de paturi specializate

Pe lângă aspectul uman, menținerea pacienților terminali în ATI generează costuri imense pentru bugetul sănătății. O singură zi de spitalizare în aceste secții costă între 1.000 și 5.000 de lei, sume care ar putea fi utilizate mult mai eficient în unități de îngrijire paliativă.

„Odată investit pe aceste paturi, reduci costurile în terapie intensivă, deci este un cost care de fapt economisește și care dă o șansă vieții altora care au nevoie de paturile respective„, precizează Raed Arafat, șeful DSU. Acesta adaugă că, deși nu se mai poate salva viața, statul are obligația de a asigura un final demn și fără durere, lucru care în prezent nu se realizează la standardele necesare.

Situația la nivel național este alarmantă:

  • Sunt necesare cel puțin 15.000 de locuri pentru paliație în toată țara.
  • În prezent, există doar 3.600 de paturi disponibile.
  • Șapte județe din România nu dispun de niciun pat pentru îngrijiri paliative.
  • Aproximativ 25% din totalul locurilor existente se află în Iași.

Modelul de la Iași și nevoia de continuitate

La Secția de Îngrijiri Paliative din cadrul Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iași, pacienții descoperă o altă realitate față de cea din restul sistemului. „Când auzeam de paliație, ziceam că e o groapă cu lei și acolo te lasă. Nu e așa… e de nedescris„, mărturisește o pacientă internată aici.

Echipa medicală de la IRO Iași, formată din medici precum Adeline Țintilă și kinetoterapeuți ca George Vătămanu, se concentrează pe calitatea vieții și alinarea suferinței. Totuși, Radu Țibichi, director general CJAS Iași, atrage atenția că nevoia reală este greu de calculat, mulți pacienți fiind dependenți de îngrijire la domiciliu fără a avea resurse financiare pentru mediul privat.

Prof. dr. Vladimir Poroch, șeful Secției Îngrijiri Paliative, semnalează lipsa de continuitate a politicilor publice: „Aproape fiecare ministru a început propria strategie în paliație, dar n-a apucat să o termine. […] Estimările noastre arată că în acest moment în România acoperirea cu servicii a nevoii de îngrijire paliativă se situează undeva la 20%„.

Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătății și actual director medical la IRO Iași, susține că o soluție vitală ar fi dezvoltarea îngrijirii la domiciliu. Acest lucru ar preveni supraîncărcarea Serviciului de Ambulanță și a unităților UPU atunci când apar complicații la pacienții terminali.

În completare, prof. dr. Valeriu Gheorghiță, managerul Spitalului prof. dr. Agrippa Ionescu, subliniază importanța accesului la spații verzi și liniștite, departe de zona urbană, pentru acești bolnavi. „Estimările arată că peste 150 de mii de români au nevoie de îngrijiri paliative în fiecare an„, afirmă Valeriu Gheorghiță, precizând că scopul acestor servicii este creșterea calității vieții și alinarea suferinței emoționale atât pentru adulți, cât și pentru copii.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.