Deși cazurile de infectare cu hantavirus sunt extrem de rare pe teritoriul României, specialiștii avertizează că această afecțiune poate îmbrăca forme clinice deosebit de grave. Chiar dacă incidența este scăzută, vigilența medicală rămâne ridicată din cauza potențialului sever al bolii în momentele în care este depistată.
CITEȘTE ȘI: IMAGINILE MOMENTULUI de la BARAJUL VIDRARU! A început UMPLEREA LACULUI!
Conform precizărilor făcute de Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, unitatea medicală a înregistrat în ultimii ani un singur pacient confirmat cu această infecție. Pacientul respectiv a fost tratat și ulterior externat, a declarat medicul pentru News.ro.
De-a lungul timpului, au mai existat situații în care s-a suspectat prezența virusului, însă analizele de laborator nu au confirmat diagnosticul. Dr. Florescu subliniază că hantavirusul nu reprezintă în prezent o problemă majoră de sănătate publică pentru România, având în vedere caracterul sporadic al îmbolnăvirilor.
Hantavirusul este o zoonoză, ceea ce înseamnă că boala se transmite de la animale la oameni, sursa principală fiind reprezentată de rozătoare. Infecția se produce, de regulă, prin inhalarea particulelor fine provenite din excrementele uscate ale șoarecilor sau șobolanilor. Cele mai mari riscuri apar în spațiile închise, care nu au fost igienizate perioade lungi, precum:
Pericolul este ridicat în momentul în care se efectuează curățenie în aceste locuri fără măsuri de protecție, deoarece particulele contaminate sunt ridicate în aer și pot fi inhalate cu ușurință. Medicul menționează că nu toate rozătoarele poartă virusul și că transmiterea nu se realizează facil de la animal la om.
Specialiștii identifică două forme principale de manifestare ale infecției cu hantavirus:
„Sunt nişte virusuri care sunt destul de agresive şi care pot determina cam două tipuri de forme de boală”, a explicat Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu pentru News.ro. Managerul spitalului a mai arătat că, în absența unui tratament antiviral specific, evoluția bolnavului depinde de capacitatea de răspuns a organismului și de terapia de susținere primită.
România figurează pe harta țărilor europene unde au fost raportate infecții cu hantavirus, însă numărul pacienților rămâne foarte mic. Datele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică indică doar câteva cazuri înregistrate anual. Din cauza rarității bolii, diagnosticul rapid poate fi uneori dificil de stabilit de către medici.
Autoritatea Națională pentru Cercetare subliniază necesitatea modernizării infrastructurii de diagnostic și a extinderii studiilor privind bolile emergente și zoonotice. Experții avertizează că schimbările climatice, creșterea mobilității populației și modificările în relația dintre oameni și mediu pot influența pe viitor răspândirea acestor afecțiuni considerate până acum rare.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
