Se rupe AUR? Cine sunt dizidenții care îl TRĂDEAZĂ pe George Simion și ar vota GUVERNUL lui Nicușor Dan?
Mai mulți membri ai Alianței pentru Unirea Românilor ar putea părăsi formațiunea suveranistă și ar putea intra în rândul „taberei pro-occidentale”, astfel încât viitorul guvern care ajunge în Parlament să obțină necesarul de voturi pentru a fi învestit. Printre aceste persoane, putem aminti Silvia Uscov, care a și demisionat recent din partidul lui George Simion sau omul de afaceri Mohammad Murad, care s-a poziționat pentru Guvernul Veștea.
Silvia Uscov, specialist în probleme juridice, a anunțat că părăsește formațiunea AUR, motivând că nu mai împărtășește aceleași valori cu partidul condus de George Simion. Deși plecarea sa a generat discuții în spațiul public, structura grupului parlamentar AUR nu este afectată, deoarece Uscov nu deține un mandat de deputat sau senator. Astfel, cele 90 de mandate ale partidului rămân intacte în Legislativ.
Conform informațiilor prezentate în articolul original, la baza deciziei avocatei au stat două motive clare:
„Din păcate, am descoperit că nu suntem animați de aceleași valori, deși port respect pentru câteva persoane deosebite din acest partid, și la care m-am gândit atunci când am revenit după prima tentativă de a ieși din partid pe data de 1 martie 2026”, a scris Silvia Uscov pe pagina sa de Facebook.
Dincolo de demisia Silviei Uscov, în interiorul AUR au apărut și alte voci critice. Mohammad Murad, deși nu a părăsit partidul, s-a declarat nemulțumit de lipsa de comunicare a conducerii în momentul votului pentru Guvernul Veștea, fiind primul membru care a anunțat că va susține acest cabinet.
„Eu nu pot să mint o țară întreagă. Să fim corecți, acesta este adevărul, chiar dacă îi doare pe unii: la ora 9:00, noi în partid nu știam ce avem de făcut. Eram vreo 10-15 parlamentari la mine în birou și fierbeam cu toții, pentru că nu se cunoștea decizia”, a declarat Murad.
Acesta a explicat că tensiunile cu George Simion au escaladat în Parlament: „M-am supărat pentru că nu este normal să fim lăsați în întuneric și să nu știm poziția partidului decât după ce vorbește Simion, în momentul în care a strigat că trădătorii rămân în sală”.
În ciuda acestor momente tensionate, liderii partidului, printre care Petrișor Peiu și prim-vicepreședintele Dan Dungaciu, susțin că nu există riscul unor demisii în masă. Peiu, care sugerase anterior o posibilă plecare în cazul în care AUR ar fi votat Guvernul Veștea, a rămas în partid după ce parlamentarii formațiunii au părăsit sala de plen pe 22 iunie 2026, la îndemnul lui Simion.
Scena politică actuală este marcată de negocieri dificile pentru formarea unei majorități. O variantă vehiculată este un guvern PNL – USR – UDMR, cu Siegfried Mureșan propus ca premier, însă cifrele arată o misiune aproape imposibilă fără sprijin suplimentar.
Împreună, cele trei partide adună 161 de mandate, fiind necesare încă 72 pentru a trece guvernul. Chiar și cu voturile neafiliaților (22) și ale minorităților (17), totalul ar ajunge la 200, rămânând un deficit de 33 de voturi. Această formulă nu ar fi susținută nici de AUR, nici de PSD, social-democrații refuzând să voteze un cabinet din care nu fac parte.
O altă opțiune aflată în discuție este un guvern monocolor PSD, cu Sorin Grindeanu în funcția de prim-ministru. PSD dispune de 128 de mandate și ar putea încerca să atragă voturi de la PACE (12), UPR (15), SOS (14), neafiliați (22), parlamentari anti-Bolojan (15) și minorități (17), ajungând la un total de 223 de voturi. Totuși, pentru a atinge majoritatea, social-democraților le-ar mai lipsi 10 voturi.
Aceste voturi ar putea veni de la eventuale disidențe din AUR, deși PSD a declarat oficial că nu va face o alianță cu partidul condus de Simion. O altă soluție ar fi sprijinul UDMR, însă Uniunea a exclus colaborarea cu partide precum PACE, UPR sau SOS. În acest context, atenția rămâne îndreptată către parlamentarii AUR care ar putea vota individual, contrar deciziei de partid.
Blocajul politic actual aduce în prim-plan scenariul alegerilor anticipate, varianta agreată în mod explicit doar de AUR. Potrivit Constituției, dacă doi premieri desemnați succesiv nu reușesc să obțină votul de încredere, președintele României are posibilitatea de a dizolva Parlamentul.
În cazul în care președintele Nicușor Dan decide dizolvarea Legislativului, noile alegeri trebuie să aibă loc într-un interval de cel mult 3 luni. Articolul 63 din Constituția României stipulează că mandatul Camerelor se poate prelungi doar în situații excepționale, iar alegerile pentru un nou Parlament trebuie organizate rapid după dizolvare sau expirarea mandatului curent.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
