O amplă campanie de verificări fiscale vizează în prezent companiile românești care au accesat fonduri europene, generând o situație de criză în mediul de afaceri. Inspectorii fiscali reinterpretează retroactiv o facilitate din Codul fiscal, respectiv scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, anulând-o pentru investițiile realizate prin granturi nerambursabile.
Disputa are la bază Articolul 22 din Codul fiscal, care permite scutirea de impozit pentru profitul investit în echipamente tehnologice și soluții informatice. Deși normele metodologice de aplicare precizează că determinarea profitului se face fără a ține cont de sursele de finanțare, echipele de control aplică acum criterii contrare, separând investiția în funcție de proveniența banilor. Astfel, facilitatea este refuzată pentru segmentul finanțat din fonduri UE, deși legislația nu prevede o astfel de limitare.
Această schimbare de optică vine după ce, timp de mai mulți ani, structurile Ministerului Finanțelor și ale ANAF au oferit îndrumări scrise contribuabililor, confirmând că facilitatea se aplică indiferent de sursa banilor. În prezent, firmele care au urmat aceste instrucțiuni oficiale se trezesc penalizate retroactiv, primind decizii de impunere care includ obligații fiscale suplimentare majore.
Povara financiară este agravată de accesoriile calculate de ANAF. Pe lângă debitul principal, se aplică dobânzi de 0,02% pe zi și penalități de întârziere de 0,01% pe zi. În cazurile în care se aplică și penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi, costurile totale pot atinge 0,1% pe zi, echivalentul a aproximativ 36,5% pe an.
Pentru multe IMM-uri, aceste sume acumulate în timp pot ajunge să reprezinte jumătate din datoria principală sau chiar să o depășească, punând sub semnul întrebării supraviețuirea economică a firmelor și riscând declanșarea insolvenței sau a falimentului.
Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat Ministerul Finanțelor și ANAF prin două adrese oficiale, în ianuarie și februarie 2026, semnalând verificările neunitare de la nivel național. Documentele CCF menționează existența unor opinii contradictorii între direcțiile de legislație și organele de control, solicitând intervenția Comisiei Fiscale Centrale pentru unificare.
În loc să clarifice situația, Ministerul Finanțelor a menționat în Strategia fiscal-bugetară 2026–2028 o viitoare analiză a eficienței acestei scutiri de impozit, lăsând companiile într-o stare de incertitudine juridică.
Problema a fost intens dezbătută de specialiști și publicații precum Avocatnet, StartupCafe, Juridice.ro sau Digi24. Răspunsul autorităților? La finalul lunii ianuarie 2026, președintele ANAF, Adrian Nica, anunța public, la o conferință de fiscalitate, că a «dispus întreruperea controalelor până la clarificarea situației». Clarificarea nu a venit niciodată.
În practică, emiterea deciziilor de impunere nu s-a oprit, în ciuda declarațiilor oficiale. Acest climat fiscal ostil survine într-un moment în care datele Registrului Comerțului indică o fragilitate sporită a mediului de afaceri:
Mediul de afaceri avertizează că taxarea retroactivă a investițiilor cofinanțate din fonduri europene transmite un mesaj descurajant investitorilor. Companiile afectate se pregătesc de litigii prelungite în instanță și iau în calcul sesizarea instituțiilor Uniunii Europene cu privire la tratamentul aplicat beneficiarilor de granturi UE în România.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
