România a ajuns la aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi. Marile „găuri” din hartă care îi nemulțumesc pe români!
România a făcut un salt uriaș în ceea ce privește infrastructura rutieră, însă rețeaua de autostrăzi și drumuri expres este încă departe de a fi completă. La începutul lunii septembrie 2026, țara noastră avea aproximativ 1.476 de kilometri de șosele de mare viteză, potrivit hărții actualizate de platforma 130km.ro. Alți aproape 1.000 de kilometri se află în execuție.
CITEȘTE ȘI: BREAKING! A apărut LISTA RADARELOR FIXE din TOATĂ ROMÂNIA! Toți șoferii trebuie să știe unde sunt AMPLASATE!
Cu toate acestea, mai multe regiuni ale țării așteaptă în continuare conexiuni rapide, iar orașe importante precum Brașov și Iași nu beneficiază încă de legături directe și complete cu marile coridoare de transport.
În urmă cu două decenii, România avea o rețea de autostrăzi mult mai redusă. Astăzi, autostrăzile și drumurile expres au ajuns în aproape toate regiunile istorice ale țării.
Progresul este vizibil mai ales în ultimii ani, când numeroase proiecte au intrat simultan în execuție. Totuși, harta infrastructurii arată și o realitate mai puțin confortabilă: mai multe județe nu au încă niciun kilometru de autostradă sau drum expres deschis circulației.
În total, aproximativ 991 de kilometri de șosele de mare viteză sunt în prezent în diferite etape de execuție.
În nord-vest, Satu Mare și Maramureș rămân printre județele fără autostradă sau drum expres deschis.
Pentru drumul expres Oar – Satu Mare, cu o lungime de aproximativ 11 kilometri, contractul de execuție a fost semnat în 2025, însă lucrările au fost amânate. În același timp, proiectul pentru legătura Satu Mare – Baia Mare a trecut de etapa studiului de fezabilitate, urmând să fie lansată licitația pentru construcție.
Nici Bistrița-Năsăud și Botoșani nu beneficiază de șosele rapide. Cele două județe sunt însă incluse în proiectele care ar urma să dezvolte infrastructura rutieră din nordul țării.
În nord-est, situația se schimbă rapid. Autostrada Moldovei A7 a ajuns în 2026 până în zona Bacău, iar lucrările continuă spre Pașcani, Suceava și Siret.
Mai multe loturi sunt în construcție, însă unele dintre proiectele din extremitatea nordică au termene de finalizare care se întind până în 2029.
Una dintre cele mai importante investiții pentru Moldova este Autostrada Unirii A8, care va lega Târgu Mureș de Iași și Ungheni.
Autostrada ar trebui să asigure o conexiune rapidă între Moldova și Transilvania, însă una dintre cele mai dificile misiuni rămâne traversarea Carpaților Orientali.
Mai multe sectoare sunt deja contractate sau în execuție, însă complexitatea lucrărilor face ca A8 să fie unul dintre proiectele care vor testa serios capacitatea României de a construi infrastructură rutieră în zone montane.
Problemele nu sunt concentrate doar în nord.
În sud-est, Brăila și Galați nu au încă autostradă, însă drumul expres Brăila – Galați, de aproximativ 12 kilometri, este în construcție și are ca obiectiv deschiderea în 2026.
Tulcea rămâne, însă, în afara rețelei de șosele rapide.
În sud-vest, Caraș-Severin și Mehedinți nu sunt traversate de autostrăzi sau drumuri expres. Aici au existat de-a lungul timpului mai multe planuri pentru dezvoltarea infrastructurii, însă rezultatele concrete sunt încă limitate.
Nici Gorj și Vâlcea nu au în prezent șosele rapide deschise traficului.
Vâlcea urmează să fie traversată de A1 Sibiu – Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România. Secțiunile montane Boița – Cornetu și Cornetu – Tigveni sunt și printre cele mai dificile, cu termene indicate în prezent pentru 2029.
În Gorj este planificată șoseaua de mare viteză Craiova – Târgu Jiu.
Printre cele mai aprinse discuții se află Autostrada Transilvania A3.
Proiectul a fost lansat în urmă cu mai bine de două decenii, însă nu a fost finalizat nici până în 2026.
Pe rețelele sociale, românii au readus în discuție istoria proiectului și au criticat faptul că o autostradă începută în anii 2000 nu este încă finalizată integral.
Pentru unii șoferi, A3 a devenit simbolul întârzierilor din infrastructura românească.
Alții atrag însă atenția că lucrurile s-au schimbat radical față de anii 2000 și că România are astăzi o rețea rutieră incomparabil mai bună.
Comentariile românilor despre infrastructură arată cât de mult s-au schimbat călătoriile prin țară.
Un internaut și-a amintit cum era să pleci cu mașina într-o vacanță în urmă cu două decenii.
„Eu nu o să uit primul an când și-au luat ai mei mașină, în 2005. Am plecat și noi în concediu (…) credeam că rupem mașina până la Sighișoara.”
Acesta a povestit că drumurile naționale erau mult mai greu de parcurs, iar o călătorie putea dura aproape dublu față de prezent.
„Ce faci azi în 4 ore făceai atunci în 7-8.”
Un alt român a povestit cum arăta DN7 între Arad și Săvârșin înainte de construirea autostrăzii.
Drumul era aglomerat de TIR-uri, căruțe și autoturisme, iar accidentele erau frecvente.
După construirea autostrăzii, schimbarea a fost radicală.
„De când e autostrada e liniște totală pe drumul (DN7) către Săvârșin. (…) acum faci o oră. Și mergi întins.”
O altă temă intens discutată este starea autostrăzilor deja construite.
Unii șoferi spun că România nu trebuie să se limiteze la construirea de kilometri noi, ci trebuie să investească serios și în întreținerea infrastructurii existente.
În discuțiile online au fost date ca exemple anumite sectoare de pe Craiova – Pitești și A1 București – Pitești, unde șoferii reclamă denivelări, asfalt deteriorat și intervenții repetate.
Unul dintre participanții la discuție a rezumat situația astfel:
„Degeaba avem, dacă nu le menținem.”
Problema traficului greu este și ea invocată. Camioanele reprezintă o presiune importantă asupra asfaltului, iar calitatea lucrărilor și a materialelor folosite rămâne un subiect sensibil în rândul șoferilor.
În dezbaterea online a apărut și comparația cu Polonia.
Un participant a remarcat că România a făcut progrese importante, dar că densitatea rețelei de drumuri rapide este încă redusă în raport cu suprafața țării.
Potrivit estimării prezentate în discuție, România are aproximativ 6 kilometri de drum rapid la 1.000 de kilometri pătrați, în timp ce Polonia ajunge la aproape 17,8 kilometri.
Dacă toți cei aproape 1.000 de kilometri aflați în prezent în execuție vor fi finalizați, România ar putea ajunge la aproximativ 10 kilometri de drum rapid la 1.000 de kilometri pătrați.
Cu alte cuvinte, progresul este uriaș, dar decalajul față de țările europene cu infrastructură rutieră dezvoltată nu a fost încă recuperat.
Pentru mulți români, una dintre cele mai mari probleme este lipsa unor conexiuni rapide peste Carpați.
Brașovul, unul dintre cele mai importante orașe și centre turistice ale României, este în continuare puternic dependent de infrastructura existentă pe Valea Prahovei.
În perioadele aglomerate, traseul București – Brașov poate deveni extrem de dificil, iar șoferii pot pierde ore întregi în trafic.
De aici și presiunea pentru proiecte precum Ploiești – Brașov, dar și pentru conexiuni mai bune între Brașov, Făgăraș și Focșani.
În același timp, proiectele din zona Sibiu – Făgăraș și viitoarele legături spre Brașov sunt privite cu interes, mai ales pentru că orice întârziere poate amâna și mai mult realizarea unei rețele coerente în centrul țării.
Pentru Moldova, miza este uriașă.
A7 avansează spre nord, în timp ce A8 ar urma să creeze legătura esențială dintre Moldova și Transilvania.
Dacă aceste proiecte vor fi finalizate, Iașiul și întreaga regiune a Moldovei vor avea acces mult mai bun către vestul țării și către principalele coridoare europene.
Dar tocmai aici apare una dintre marile întrebări ale următorilor ani: va reuși România să termine rapid proiectele sau va repeta istoria unor autostrăzi care au fost promise ani și chiar decenii la rând?
Privită în ansamblu, imaginea este una paradoxală.
Pe de o parte, România a construit într-un timp relativ scurt o rețea de aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, iar alți aproape 1.000 de kilometri sunt în lucru.
Pe de altă parte, harta arată încă zone întregi fără acces la infrastructură de mare viteză, iar marile orașe și regiunile economice nu sunt încă legate între ele printr-o rețea continuă.
Românii au, așadar, motive să fie mulțumiți de progresul ultimilor ani, dar și motive să ceară mai mult.
Pentru că marea provocare nu mai este doar „să construim autostrăzi”, ci să construim o rețea continuă, bine întreținută și conectată la toate regiunile importante ale țării.
Iar adevăratul test va veni atunci când România va putea fi traversată rapid de la est la vest și de la nord la sud, inclusiv peste Carpați, fără ca un tronson lipsă de câteva zeci de kilometri să transforme un drum de câteva ore într-o călătorie de o zi.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
