
Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat o nouă metodologie care reglementează numărul maxim de cauze pe care o instanță le poate prelua în fiecare zi, în funcție de magistrații disponibili. Măsura a fost adoptată prin hotărârea numărul 1734 din 9 septembrie 2026 și are ca scop gestionarea transparentă și predictibilă a dosarelor, respectând totodată dreptul cetățenilor de a apela liber la actul de justiție.
Volumul de lucru este stabilit raportat la capacitatea anuală de soluționare alocată fiecărui magistrat, diferențiată pe trepte de jurisdicție:
Numărul de dosare care pot fi preluate într-o singură zi este generat automat de platforma digitală a instanțelor. Formula presupune multiplicarea baremului anual al unui magistrat cu numărul celor aflați în activitate efectivă, totalul obținut fiind ulterior împărțit la numărul zilelor din anul calendaristic respectiv.
Din această ecuație sunt excluși magistrații care absentează peste 60 de zile calendaristice la rând, inclusiv pe motive de concediu. În situația judecătorilor cu atribuții degrevate, norma de dosare se înjumătățește, scăzând cu 50%. Structurile judecătorești sunt obligate să reactualizeze permanent evidența personalului activ.
Cauzele care nu se mai încadrează în limita stabilită pentru ziua respectivă sunt trecute în Registrul de gestionare a fluxului de cauze, fiind împărțite pe liste distincte în funcție de materie, pentru a fi distribuite la o dată ulterioară.
Înscrierea respectă ordinea cronologică de primire, iar în cazul dosarelor trimise prin strămutare sau declinare de competență de la o altă instanță, este luată în considerare data înregistrării la instanța sesizată inițial.
Mecanismul de lucru urmează patru etape specifice:
În eventualitatea unor defecțiuni ale sistemului digital, repartizarea se realizează pe baza datelor validate în ultima zi de funcționare optimă a softului.
Consiliul Superior al Magistraturii pune la dispoziție și un modul care estimează cu aproximație durata până la alocarea unei cauze noi către un complet, fără a oferi însă indicii despre cât va dura procesul în ansamblu sau data primei ședințe de judecată.
Dosarele calificate drept prioritare se repartizează chiar în ziua în care sunt depuse, indiferent dacă depășesc norma zilnică a instanței. Aceste proceduri speciale sunt cuprinse în Anexa numărul 2, document revizuit regulat de Secția pentru judecători a CSM, și influențează calculul disponibilității zilnice.
Totodată, conducerea instanței sau a secției are pârghia legală de a dispune, în cazuri particulare, alocarea imediată a unui dosar înscris pe lista de așteptare, chiar dacă nu figurează ca prioritar din oficiu. Decizia poate veni din oficiu, la sesizarea Ministerului Public sau a uneia dintre părți, în situațiile în care temporizarea procedurii ar prejudicia drepturi esențiale, ar genera pagube greu de remediat sau pentru a limita efectele unor daune semnificative deja apărute.
Pentru a măsura presiunea din sălile de judecată la nivel comparativ, datele naționale privind magistrații și volumul de litigii sunt raportate la populație, prin comparație cu media statelor Uniunii Europene, calculată fără a include România.
Statisticile oficiale arată că în România sunt consemnate 8,42 litigii civile și comerciale în primă instanță la fiecare 100 de cetățeni, în condițiile în care media țărilor europene se oprește la 1,97 cauze. Evaluarea generală acoperă întregul spectru de cauze civile, litigii comerciale, dosare de contencios administrativ și cauze penale, atât la fond, cât și în etapele de atac.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
