O nouă campanie de cercetare arheologică a avut loc în această săptămână la termele romane de la Voinești, comuna Lerești. Săpăturile, desfășurate între 21 septembrie și 3 octombrie cu finanțare de la Consiliul Județean Argeș, au adus la lumină informații noi despre limita de nord a complexului termal.
Situl de la Voinești este cercetat sistematic încă din 2013, când săpăturile au fost reluate prin efortul lui Constantin Polexe. De atunci, vestigiile au oferit date prețioase despre prezența romană în zona Muscelului.
Primăria vrea să cumpere terenul
O noutate importantă vine din partea administrației locale. Primarul Marian Toader a anunțat că Primăria Lerești a demarat procedurile pentru achiziționarea terenurilor din jurul termelor și castrului roman.
„Am identificat proprietarul terenului privat din zona bisericii de la Valea Foii, acolo unde se află termele. Se întocmesc acum actele pentru dezmembrare. Terenul va fi cumpărat de Primărie și Consiliul Local, urmând să facem schimbul cu Arhiepiscopia, pentru a deveni noi proprietari. Vom achiziționa și lotul alăturat”, a declarat edilul.
Potrivit acestuia, obiectivul este realizarea unui proiect de reabilitare similar cu cel de la Jidova, care să includă locuri de parcare, un muzeu și chioșcuri de suveniruri. Demersul are binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Calinic, însă procedurile de achiziție și schimb de imobile sunt greoaie.
Reamintim că, în prezent, castrul roman propriu-zis se află pe o proprietate privată, unde nu se pot efectua săpături. Atât castrul, cât și termele de la Voinești au fost incluse în anul 2024 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ca parte a Limesului Transalutanus, alături de castrul Jidova de la Câmpulung Muscel.
Terme de doar 15 ani, din vremea lui Traian
Coordonatorul științific al șantierului, prof. Florian Matei Popescu, a explicat că deși campania din acest an a fost scurtă, obiectivele au fost atinse. Pe lângă documentarea unor gropi medievale identificate anul trecut, arheologii s-au concentrat pe zona praefurnium-ului – camera cuptorului care încălzea băile publice.
Descoperirile confirmă importanța sitului. Este vorba despre terme din epoca traianică, cu o existență surprinzător de scurtă – doar 15-16 ani, între 104-105 și 119 d.Hr., când romanii s-au retras din motive strategice pe linia Oltului.
„Ne-am bucurat că am găsit și anul acesta înțelegere la Consiliul Județean și la domnul primar Toader. Încă de la prima cazma băgată în pământ am intuit că avem de-a face cu un monument important și așteptările ne-au fost confirmate pe deplin”, a spus profesorul Popescu.
Arheologii cred că au atins acum limita nordică a termelor, zonă în care s-ar fi aflat una dintre intrări, poate chiar intrarea principală. Colțul de Nord-Vest este extrem de bine păstrat și prezintă un bazin cu apă caldă. Important este că s-au observat două faze de construcție, semn că romanii au extins și reparat rapid edificiul.
Totodată, săpăturile lămuresc ce trupe au staționat aici: un detașament din Legiunea a XI-a Claudia Pia Fidelis și Cohorta I Flavia Commagenorum, o unitate originară din zona Siriei romane, din sud-vestul Turciei de astăzi. Aceeași cohortă este atestată în secolul al III-lea la castrul Jidova, ceea ce dovedește o anumită continuitate în zonă.
Cercetătorii încearcă acum să rafineze datarea, pentru a ajunge la o precizie de câțiva ani, ceea ce pentru epoca romană, de acum aproape 1900 de ani, ar fi extrem de valoros.
„Termele nu erau doar pentru igiena zilnică, ci și un loc de socializare, la fel cum au fost mai târziu băile turcești. Acolo aveau loc discuțiile și întâlnirile informale ale soldaților care veneau din castru”, a mai explicat arheologul.
Arheologul Ion Popescu a mulțumit conducerii Muzeului Județean Argeș, managerului Cornel Popescu și Consiliului Județean pentru sprijinul constant și substanțial acordat începând din 2016 pentru ambele situri, Voinești și Jidova.
La rândul său, Constantin Polexe, cel căruia i se datorează reluarea cercetărilor, a vorbit despre valoarea sentimentală a proiectului:
„Este un proiect de suflet, de când eram copil. La 12 ani săpam aici cu profesorul Bădescu. Mă bucur enorm că situl a ajuns în patrimoniul UNESCO, pentru că astfel avem o protecție. Acesta este un proiect care evidențiază istoria noastră ca daci, romani și mai târziu ca români pe aceste meleaguri.”
Acesta și-a exprimat și regretul că două conducte de plumb descoperite în urmă cu ani, care alimentau băile cu apă și care fuseseră expuse într-un mic muzeu de la școala generală, sunt acum de negăsit.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
