Ministerul Finanțelor a publicat astăzi execuția bugetară pentru trimestrul III din 2026, într-un comunicat cu un titlu neobișnuit de tranșant pentru o instituție tehnică: „Deficit sub nivelul programat, investiții în creștere cu 48,6%, cheltuieli de funcționare în scădere ca pondere în PIB”.
Documentul vine la doar o săptămână după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut public ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte „situația economică reală a României”.
„I-am cerut ministrului Finanțelor să prezinte public situația economică reală a României, pentru a avea o radiografie completă a bugetului consolidat. Vrem să știm pe ce ne putem baza în fundamentarea măsurilor pentru 2027. Românii au dreptul să știe pentru ce au fost chinuiți cu măsuri de austeritate și dacă deficitul a scăzut doar pe hârtie”, scria Grindeanu pe Facebook.
Fără a menționa direct solicitarea social-democraților, raportul publicat astăzi de Finanțe pare a fi răspunsul punctual al lui Nazare – ministru de Finanțe și în Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Potrivit datelor oficiale:
Deficitul, sub program. Bugetul general consolidat a înregistrat în trimestrul III un deficit de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB. Nivelul este cu 4,11 miliarde de lei sub cel programat pentru acest trimestru și similar ca pondere cu cel din T3 2025 (1,72%).
La nouă luni, deficitul cumulat s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului trecut. Ținta anuală de 6,2% din PIB (130,3 miliarde lei) a fost menținută în urma primei rectificări bugetare. Pentru comparație, deficitul cash a scăzut de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025.
Explozia investițiilor. În perioada iulie-septembrie 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde lei (2,33% din PIB), față de 32,2 miliarde lei (1,67% din PIB) în T3 2025. O creștere de 15,6 miliarde lei, adică +48,6%.
De ce a crescut totuși deficitul trimestrial cu 4,6 miliarde față de 2025? Ministerul explică: exact din cauza celor două motoare – investițiile (+15,6 mld. lei) și dobânzile la datoria publică, care au fost mai mari cu 6,55 miliarde lei, „pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori”. Ponderea dobânzilor a urcat de la 0,77% la 1,03% din PIB.
Austeritatea la funcționarea statului. Cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde lei), sub rata inflației, și s-au redus ca pondere de la 6,7% la 6,3% din PIB.
În paralel, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2% în trimestrul III, în timp ce veniturile din economia internă, exclusiv sumele de la UE, au avansat cu 10,3%.
Concluzia Finanțelor
În esență, ministerul susține că disciplina bugetară din guvernarea Bolojan nu a însemnat tăieri oarbe, ci o reașezare: mai puțini bani pentru funcționarea aparatului de stat ca pondere în PIB și mult mai mulți bani pentru investiții, în timp ce factura dobânzilor din trecut apasă în continuare pe deficit.
Este prima dată când Ministerul Finanțelor iese cu un comunicat de presă care însoțește execuția bugetară trimestrială cu o interpretare politică atât de directă – semn că bătălia pentru bugetul pe 2027 a început deja.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
