Senatorii din Comisia de buget-finanțe au votat marți, în unanimitate, indiferent de partidul din care provin, raport de admitere pentru proiectul care majorează consistent stimulentul de inserție pentru părinții care aleg să revină la muncă înainte de finalul concediului de creștere a copilului. Votul este deocamdată unul în comisie, însă transmite un semnal politic clar înainte de votul final din plenul Senatului.
Proiectul, inițiat de parlamentari PNL și USR, modifică OUG nr. 111/2010 și prevede o schimbare de principiu: părintele care își întrerupe concediul pentru a munci va primi lunar, cu titlu de stimulent de inserție, exact aceeași sumă pe care o primea ca indemnizație de creștere a copilului.
Măsura îi vizează pe toți părinții care obțin venituri în perioada concediului, fie din salarii și venituri asimilate, fie din activități independente, drepturi de autor și drepturi de proprietate intelectuală, dar și din agricultură, silvicultură sau piscicultură.
În prezent, părintele aflat în concediu pentru creșterea copilului primește timp de 2 ani – 3 ani în cazul copilului cu handicap – o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, plafonată la 8.500 de lei.
Dacă părintele decide să se întoarcă la serviciu în acest interval, plata indemnizației se suspendă și este înlocuită cu stimulentul de inserție. Valoarea acestuia este de 1.500 de lei dacă revenirea are loc înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni – 1 an pentru copilul cu dizabilități – și de 650 de lei după această vârstă. Stimulentul se cumulează cu salariul și se acordă până când copilul împlinește 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu dizabilități.
Dacă inițiativa va fi adoptată în forma votată în Comisia de buget, diferența va fi majoră.
Exemplu concret: un părinte care încasează astăzi indemnizația maximă de 8.500 de lei și se întoarce devreme la muncă primește în plus față de salariu doar 1.500 de lei sau 650 de lei. Potrivit proiectului, același părinte ar urma să primească 8.500 de lei pe lună, pe lângă salariu, până la 3 sau 4 ani ai copilului.
Președintele Comisiei de buget, senatoarea Gabriela Horga, a susținut că statul ar avea de câștigat, pentru că prin revenirea părintelui la muncă va încasa impozit pe venit, CAS și CASS, venituri care nu există cât timp părintele rămâne în concediu. Un contraargument invocat în ședință a fost că acest câștig există doar pentru angajații din mediul privat, nu și în cazul bugetarilor.
Senatoarea Adelina Dobra a atras atenția că plafonul indemnizației de 8.500 de lei nu a mai fost actualizat și, raportat la inflație, ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 14.000 de lei.
La rândul său, senatorul Mihai Coteț, fost antreprenor, a spus că a avut 5 angajate intrate în concediu de creștere a copilului și a fost nevoit să investească în formarea înlocuitorilor: „Când o mămică se întoarce mai repede la serviciu este un avantaj pentru antreprenori”.
O altă nuanță a fost ridicată de senatorul Eugen Dogariu, care a remarcat inechitatea din sistem: cea mai mică indemnizație este de circa 1.651 de lei, iar cea mai mare de 8.500 de lei, deși nevoile unui nou-născut sunt aceleași, indiferent de veniturile familiei.
Proiectul urmează să intre la vot în plenul Senatului, care este prima Cameră sesizată.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
