Românii, loviți de două ori la factura de curent! PREȚURI MAI MARI cu peste 50%! DEZASTRU!
Românii plătesc tot mai mult pentru energia electrică, iar cele mai recente date europene conturează o situație alarmantă. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană atât în privința creșterii anuale a prețului curentului pentru populație, cu peste 50%, cât și în clasamentul prețurilor raportate la puterea de cumpărare. Practic, energia electrică este tot mai greu de suportat pentru gospodăriile din România, în condițiile în care veniturile nu țin pasul cu evoluția costurilor.
CITEȘTE ȘI: BREAKING! BOGDAN ANDONE a RUPT TĂCEREA! Își dă DEMISIA de la FC ARGEȘ? Declarație integrală!
Datele Eurostat pentru primul semestru din 2026, analizate de publicația greacă Energy Press și preluate de Rador Radio România, arată diferențe uriașe între statele europene. În timp ce România a înregistrat cea mai mare scumpire din UE, în Danemarca prețul energiei electrice a scăzut cu aproape 32%.
Comparativ cu primele șase luni ale anului 2025, prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut în 13 state membre, au scăzut în 11 țări și au rămas relativ stabile în alte trei.
România se află detașat pe primul loc, cu o creștere de peste 50%. La mare distanță urmează Irlanda, cu un avans de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%.
La polul opus se află Danemarca, unde energia electrică s-a ieftinit cu 31,7%. Reduceri importante au fost înregistrate și în Luxemburg, cu 24,1%, respectiv Cehia, cu 11,8%.
Procentele Eurostat reflectă evoluția prețurilor în monedele naționale și includ taxele și TVA-ul. Acestea nu înseamnă că fiecare gospodărie a primit automat o factură cu 50% mai mare, valoarea finală fiind influențată și de consumul individual.
Situația devine și mai îngrijorătoare atunci când prețurile sunt analizate în funcție de puterea de cumpărare. Acest indicator permite compararea costurilor reale între țări cu niveluri diferite ale prețurilor și veniturilor.
În clasamentul prețurilor nominale, cele mai scumpe facturi la electricitate au fost înregistrate în Irlanda, unde prețul a ajuns la aproximativ 0,39 euro/kWh. Germania și Belgia urmează cu circa 0,36 euro/kWh.
Cele mai mici prețuri nominale au fost consemnate în Ungaria, aproximativ 0,11 euro/kWh, precum și în Malta și Bulgaria, cu aproximativ 0,13 euro/kWh.
Însă clasamentul se schimbă radical atunci când intervine standardul puterii de cumpărare (PPS).
România ajunge pe primul loc în Uniunea Europeană, cu 46,9 unități PPS pentru 100 kWh. Polonia ocupă poziția a doua, cu 41,1 unități, iar Cehia se află pe locul al treilea, cu 34,3 unități.
Cu alte cuvinte, raportat la diferențele de nivel al prețurilor dintre economiile europene, energia electrică este cea mai costisitoare pentru consumatorii din România. Indicatorul nu reprezintă direct procentul din venitul unei familii cheltuit pe factură, dar evidențiază povara comparativă a costurilor.
Un factor esențial pentru înțelegerea acestei evoluții este eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică.
În primul semestru din 2025, gospodăriile din România beneficiau încă de prețuri plafonate prin mecanismul de sprijin instituit în perioada crizei energetice. În prima jumătate a anului 2026, această schemă nu mai era în vigoare, iar consumatorii au fost expuși prețurilor din contractele comerciale.
Astfel, comparația anuală surprinde nu doar evoluția pieței energetice, ci și trecerea de la tarifele protejate de stat la cele practicate în condițiile comerciale existente.
Analiza Energy Press arată că eliminarea plafonărilor, a subvențiilor și a reducerilor fiscale poate duce la creșterea prețului final plătit de populație, chiar și în situațiile în care unele costuri din piața angro înregistrează scăderi.
Paradoxal, în timp ce prețurile energiei electrice au explodat în România, piața europeană a gazelor naturale a înregistrat o evoluție favorabilă.
Potrivit datelor prezentate în analiză, prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodăriile din Uniunea Europeană a scăzut cu 10,2% în primul semestru din 2026 față de semestrul precedent, ajungând la aproximativ 0,11 euro/kWh.
Această ieftinire nu se reflectă însă automat în facturile la electricitate. Prețul final depinde de numeroși factori, printre care structura producției de energie, costurile de transport și distribuție, taxele și ponderea centralelor pe gaze în stabilirea prețurilor pe piața angro.
Prin urmare, o tendință de ieftinire la nivel european nu garantează facturi mai mici pentru consumatorii din toate statele membre.
Nici perspectivele pentru următoarele luni nu sunt lipsite de riscuri. Tensiunile geopolitice și competiția internațională pentru aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate pot pune din nou presiune asupra piețelor energetice.
Aceste evoluții nu înseamnă că sunt deja stabilite noi scumpiri pentru contractele consumatorilor casnici, însă reprezintă factori care pot influența costurile în perioada următoare.
Pentru România, datele Eurostat transmit un semnal puternic: după eliminarea plafonării, consumatorii casnici s-au confruntat cu cea mai mare creștere anuală a prețului energiei electrice din Uniunea Europeană. Mai mult, raportat la puterea de cumpărare, țara noastră ocupă tot prima poziție în clasamentul european.
Dublă lovitură pentru gospodăriile românești: curentul s-a scumpit cel mai mult din UE, iar povara prețului raportat la puterea de cumpărare este, de asemenea, cea mai ridicată din Uniune.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
