
Judecătorii descriu cum ar fi fost gândită finanțarea pentru prezidențiale: credit de milioane, aur în Dubai și întâlniri în Serbia!
O motivare de 32 de pagini a Curții de Apel București arată cum, în viziunea anchetatorilor, planurile lui Călin Georgescu pentru o candidatură la Președinție ar fi început să prindă contur încă din 2021, cu mult înainte de scrutinul din noiembrie 2024.
Documentul este încheierea penală nr. 1171/DL din 28 octombrie 2026, prin care magistrații Andrei Buliga și Dragoș Valentin Mirea au prelungit arestarea preventivă a lui Georgescu și a lui Ionel Rusen până pe 27 noiembrie. Cei doi sunt cercetați de DIICOT pentru constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
În centrul dosarului se află societatea Real Concrete Land, care ar fi pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro într-un mecanism de obținere a unei finanțări externe, în care ar fi fost implicați, alături de Georgescu și Rusen, omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu și cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Potrivit instanței, Leu l-a cunoscut pe Georgescu în jurul anului 2019, prin Ion Negoescu. Doi ani mai târziu, în iunie 2021, Georgescu i-ar fi spus că se întoarce definitiv în România pentru a intra în cursa prezidențială.
Curtea citează o conversație pe WhatsApp din 1 iunie 2021 între Leu și Negoescu, coroborată cu declarația lui Leu, din care ar rezulta această intenție.
La scurt timp, Leu l-ar fi însoțit pe Georgescu în Serbia, unde acesta s-ar fi întâlnit „cu niște oameni de afaceri români care doresc să îl susțină în campania electorală din anul 2024”, după cum consemnează judecătorii. Motivarea nu spune cine erau acei oameni de afaceri și nici dacă au dat, în cele din urmă, bani pentru campanie.
După vizita în Serbia, Georgescu i l-ar fi prezentat pe Ionel Rusen lui Leu, la un restaurant din Câmpulung Muscel.
Rusen ar fi fost descris ca un om de afaceri puternic, cu conexiuni internaționale, capabil să obțină linii de credit de la bănci din străinătate. În declarațiile martorilor, Georgescu l-ar fi prezentat drept „o persoană care mă poate ajuta în obținerea unei linii de credit”, cunoscută la Ambasada Italiei la București, sau, potrivit lui Negoescu, într-un „mediu nobiliar” din Austria sau Elveția.
Din acel moment, susține instanța, ar fi început negocierile concrete pentru o finanțare din afară.
Cea mai importantă constatare a judecătorilor privește destinația banilor.
Georgescu i-ar fi propus lui Leu accesarea unui credit de 6.000.000 de euro, care să asigure lichiditățile necesare pentru două scopuri: lansarea unui „business” cu metale prețioase în Dubai și susținerea campaniei sale electorale.
Rusen ar fi susținut că are prieteni în lumea bancară din străinătate și că poate facilita creditul în 22 de zile lucrătoare de la plata garanției. El l-ar fi adus în discuție pe Massimiliano Arena, prezentat drept proprietarul instituției financiare Wealth Bank.
În anchetă a apărut și informația, relatată în septembrie 2026, că 100.000 de euro din acest mecanism ar fi fost prevăzuți pentru campania lui Georgescu, existând chiar un presupus plan de cheltuieli.
Potrivit DIICOT, Real Concrete Land a virat circa 1,1 milioane de euro la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022, pentru a obține finanțarea promisă.
Transferurile ar fi ajuns într-un cont la banca elvețiană Incore Bank AG, dar aparținând entității Migom Bank Ltd, cu sediul în Dominica. Inițial, finanțarea fusese prezentată ca fiind acordată de Wealth Bank, despre care lui Leu i s-ar fi spus că funcționează în Marea Britanie, deși documentele o plasau în Uniunea Comorelor.
Finanțarea nu a mai venit, iar banii nu ar fi fost returnați. Ulterior s-ar fi discutat chiar despre majorarea creditului la 15 milioane de euro, în schimbul unei garanții suplimentare.
„Rezultă o suspiciune rezonabilă că inculpații Georgescu Călin și Rusen Ionel ar fi acționat în modalitatea descrisă mai sus, împreună cu numitul Arena Massimiliano – și că ar fi reușit astfel inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate”, notează completul de drepturi și libertăți.
Judecătorii spun că Georgescu nu ar fi fost doar un simplu intermediar la început, ci ar fi rămas implicat în discuții și atunci când finanțarea întârzia.
Instanța invocă o conversație din februarie 2022 în care Leu îi cerea lui Rusen să discute cu Negoescu și Georgescu despre stadiul operațiunii, dar și mai multe apeluri telefonice din martie 2022 între Leu și Georgescu.
Un e-mail trimis de Arena pe 18 martie 2022 ar face referire la o discuție telefonică cu Georgescu, iar un alt e-mail, din 20 martie 2022, trimis de Arena în calitate de director executiv al Wealth Bank Ltd către Georgescu și Leu, ar arăta că Georgescu a participat la apeluri în conferință cu Arena și Leu.
Acest lucru, spun judecătorii, ar contrazice declarația lui Georgescu din 29 septembrie 2026, când, la ultimul cuvânt, ar fi afirmat că nu îl cunoaște pe Massimiliano Arena.
Legătura dintre Georgescu și Leu ar fi continuat și în 2023, când omul de afaceri încerca să-și recupereze banii.
În aceeași perioadă, Georgescu ar fi încercat să-l pună pe Leu în legătură cu alte persoane care l-ar fi putut ajuta să rezolve situația.
Un alt element menționat în motivare: pe 6 octombrie 2023, socrul lui Georgescu, Vasile Moldoveanu, i-a transferat lui Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu ar fi declarat că suma era, de fapt, un ajutor venit din partea lui Georgescu. Instanța nu consideră, în sine, acest transfer o infracțiune, dar îl include în analiza relațiilor financiare dintre părți.
Noile detalii vin în contextul în care Georgescu a declarat la Autoritatea Electorală Permanentă cheltuieli electorale de zero lei pentru campania din 2024, deși vizibilitatea sa online a fost uriașă.
Curtea Constituțională, în motivarea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, a constatat contradicții între declarațiile oficiale și informațiile instituțiilor statului și a apreciat că a fost încălcat principiul transparenței finanțării campaniei.
Judecătorii de la Curtea de Apel precizează însă că dosarul de înșelăciune al DIICOT și investigațiile privind finanțarea campaniei sunt dosare distincte. Motivarea nu stabilește o legătură financiară directă între sumele transferate în 2021-2022 și cheltuielile reale din campania din 2024.
Avocații lui Georgescu și Rusen susțin că a fost vorba despre o operațiune contractuală pentru obținerea unei garanții bancare, nu despre înșelăciune. Contractele ar fi prevăzut inclusiv riscul pierderii integrale a capitalului, iar neexecutarea obligațiilor de către parteneri nu ar însemna automat infracțiune.
Apărarea mai arată că cei doi ar fi intervenit ulterior tocmai pentru a-l ajuta pe Leu să-și recupereze banii.
Curtea de Apel a considerat însă că probele de până acum – documente bancare, comunicări electronice și declarații de martori – susțin o suspiciune rezonabilă privind faptele cercetate și a menținut arestarea preventivă până la 27 noiembrie 2026.
Decizia este definitivă în privința măsurii preventive și nu stabilește vinovăția celor cercetați.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
