
Vicepremierul Marian Neacșu a anunțat marți seară, la Antena 3 CNN, că Guvernul se va implica direct pentru rezolvarea sistemului de termoficare din Capitală și pentru deblocarea integrării dintre ELCEN și Termoenergetica.
Oficialul a spus că fuziunea celor două companii este discutată de peste 15 ani, timp în care bucureștenii au rămas fără căldură și apă caldă în plină iarnă, din cauza avariilor și a rețelei învechite.
„Nu mai vorbim de politică. Nu contează cine e primar general, cine sunt primarii de sector și cine e la Guvern. E o problemă a Bucureștiului și trebuie rezolvată”, a declarat Neacșu.
Vicepremierul a precizat că va susține un program amplu de investiții în termoficare, pe care speră să și-l asume și primarul general Ciprian Ciucu.
În prezent, sistemul este împărțit în două: ELCEN, controlată de Ministerul Energiei, produce energia termică; • Termoenergetica, aflată sub Primăria Capitalei, o transportă și o distribuie către locuințe și RADET, fosta regie, a intrat în faliment în noiembrie 2019, iar activitatea ei a fost preluată de Termoenergetica.
În martie 2024, Consiliul General a aprobat în principiu fuziunea celor două societăți. Ulterior, strategia s-a schimbat: Primăria a vrut preluarea acțiunilor ELCEN de la stat.
La 28 mai 2026, Guvernul a aprobat un memorandum pentru transferul pachetului de acțiuni ELCEN către Municipiul București, la o valoare ce urma să fie stabilită prin evaluare. Pe 30 iunie, Consiliul General a luat act de memorandum și a abrogat hotărârea din 2024 privind fuziunea.
Declarațiile lui Neacșu readuc în discuție integrarea producției cu distribuția, dar într-un nou cadru politic și administrativ.
În august 2026, primarul Ciucu vorbea de aproximativ 1,75 miliarde de lei datorii + 410 milioane de lei penalități. În octombrie, directoarea ELCEN, Mirela Pavel, anunța că datoria a scăzut la aproximativ 1,3 miliarde de lei, după plăți făcute de municipalitate.
Totodată, Primăria estima pierderi reale de aproximativ 38% în rețeaua de termoficare.
Mirela Pavel a avertizat că fuziunea în sine nu rezolvă problema: sunt necesare investiții în ambele companii și un plan pe 5-10 ani.
În același interviu, Neacșu a vorbit și despre Electrocentrale Craiova, aflată în insolvență din decembrie 2025, cu datorii recunoscute de aproximativ 1,08 miliarde de lei.
Vicepremierul a respins ideea că vina ar aparține Primăriei Craiova.
„ Electrocentrale Craiova nu este a Primăriei de la Craiova. E o companie a statului. S-a încercat să se mute managementul defectuos și pierderile în ograda primarului. Nu e cazul”, a spus Neacșu.
Societatea a fost înființată în 2022, prin desprinderea activelor din Craiova de Complexul Energetic Oltenia, iar acționarul majoritar este statul român, prin Ministerul Energiei. Principalii creditori sunt Administrația Fondului pentru Mediu, Exim Banca Românească și Complexul Energetic Oltenia.
Compania asigură căldura pentru Craiova și abur tehnologic pentru platforma Ford Otosan.
Neacșu a anunțat că Guvernul analizează toate companiile de stat cu pierderi și că cele care nu mai pot fi salvate vor fi închise.
„Ce nu poate să fie salvat și mai ales ce nu merită să fie salvat va fi închis. Am cărat atâția ani după noi o serie de rebuturi funcționale, care ne-au dus la datoriile și pierderile astea”, a afirmat vicepremierul.
El nu a dat o listă definitivă și nu a anunțat o decizie finală nici pentru Electrocentrale Craiova, precizând că evaluările sunt încă în desfășurare.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
