
Conf. Dr. Adrian Tase, reputatul cardiolog argeșean, despre VIITORUL MEDICINEI: „Un spital rămas non-smart devine disfuncțional!” De ce digitalizarea poate SCHIMBA RADICAL sistemul sanitar!
Viitorul medicinei nu mai poate fi conceput fără tehnologie, inteligență artificială, robotică și interoperabilitatea datelor medicale. Spitalele inteligente nu reprezintă doar o perspectivă futuristă, ci o necesitate pentru sistemele de sănătate care își doresc servicii medicale performante, finanțare eficientă și acces la inovație. Este mesajul transmis de reputatul cardiolog argeșean, Conf. univ. dr. Adrian Tase, care propune o perspectivă amplă asupra transformărilor prin care trebuie să treacă medicina modernă și asupra locului pe care România îl poate ocupa în această evoluție.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! SRI face ANGAJĂRI! LISTA POSTURILOR disponibile și condițiile de angajare!
Într-o analiză elaborată, cunoscutul medic argeșean atrage atenția că digitalizarea nu mai este un simplu avantaj competitiv pentru spitale, ci o condiție esențială pentru funcționarea lor eficientă. De la utilizarea inteligenței artificiale și a roboticii până la telemedicină, securitatea datelor și accesul la cele mai noi terapii, conceptul de smart hospital redefinește modul în care sunt organizate și furnizate serviciile medicale.
Mesajul său pornește de la o observație formulată cu umor, dar cu o concluzie cât se poate de serioasă: „Un prieten mucalit îmi spunea deunăzi: spitalele noastre au probleme existențiale și tu vii cu idei futuriste. Îi răspund că în anul de grație 2026, un spital rămas non-smart, ca să nu spun stupid, devine disfuncțional și merge pe calea destructurării, deoarece funcționarea depinde de interoperabilitate, iar finanțarea de digitalizare.”
Este, în esență, avertismentul unui profesionist care privește medicina dincolo de actul medical propriu-zis și înțelege că performanța unui spital modern depinde tot mai mult de capacitatea acestuia de a integra tehnologia în toate componentele activității sale.
Conf. dr. Adrian Tase explică faptul că spitalele inteligente sunt unități medicale care folosesc tehnologii avansate pentru optimizarea activităților administrative, medicale și operaționale, cu efect direct asupra calității îngrijirii pacienților.
„Așadar, smart hospitals sunt unități medicale care utilizează AI, robotica, telemedicina, sistemele de integrare a datelor, etc., în scopul optimizării operațiunilor interne și, implicit, a îngrijirii bolnavilor”, subliniază reputatul cardiolog argeșean.
Medicul plasează această transformare într-un proces global mult mai amplu, în care tehnologia redefinește nu doar spitalele, ci și orașele și chiar infrastructura planetei.
Astfel, conceptul de smart city este deja o realitate în numeroase centre urbane internaționale. Zürich, Londra, Geneva, Copenhaga și Oslo se numără printre exemplele europene amintite de medic, în timp ce Singapore, Seul, Beijing și centrele urbane din Emiratele Arabe Unite ilustrează dezvoltarea accelerată a tehnologiilor inteligente în Asia.
Un exemplu aparte este Abu Dhabi, unde sistemul paperless a dus la eliminarea hârtiei din instituțiile publice.
„Putem vorbi chiar de smart planet, prin rețeaua de fibre de sticlă pentru telecomunicații etalată pe fundul oceanelor, colectarea inteligentă a deșeurilor, și nu numai”, observă Conf. dr. Adrian Tase, evidențiind amploarea transformării tehnologice contemporane.
Pentru a ilustra nivelul la care a ajuns medicina internațională, reputatul cardiolog argeșean amintește câteva dintre cele mai cunoscute instituții medicale ale lumii, devenite repere în integrarea tehnologiei, cercetării și performanței clinice. Printre acestea se află Mayo Clinic din Rochester, Cleveland Clinic, Mount Sinai Hospital din New York, Samsung Medical Center din Seul, MD Anderson Cancer Center din Houston, Sheba Medical Center din Israel și Spitalul Universitar Charité din Berlin.
Lista este completată de Singapore General Hospital și două instituții medicale importante din Boston: Massachusetts General Hospital și Brigham and Women’s Hospital, ambele integrate cu Universitatea Harvard.
Conf. dr. Adrian Tase amintește și nume importante ale cardiologiei internaționale asociate acestor centre de excelență, precum medicul de origine română Sorin Pîslaru, de la Mayo Clinic, și profesorul Stefan Anker, de la Charité Berlin, ambii având legături cu mediul medical românesc.
„În clasamentul spitalelor inteligente, pe primele locuri sunt Mayo Clinic din Rochester, unde lucrează și cardiologul de origine română Sorin Pîslaru care ne vizitează semestrial la evenimentele naționale, și Cleveland Clinic, a cărui filială din Abu-Dhabi m-a impresionat”, relatează medicul.
Acesta menționează că a avut ocazia să viziteze și cele două spitale din Boston, Massachusetts General și Brigham & Women’s, experiență care i-a oferit contact direct cu modele medicale în care cercetarea, tehnologia și educația universitară funcționează integrat.
Dincolo de echipamentele performante și aplicațiile informatice, digitalizarea spitalelor are implicații economice și instituționale majore. Potrivit medicului argeșean, interoperabilitatea sistemelor medicale permite schimbul eficient de informații, dezvoltarea colaborărilor internaționale și accesul la servicii medicale la distanță.
„Digitalizarea maximizează finanțarea, dar și relațiile internaționale, prin intermediul telemedicinei”, punctează Conf. dr. Adrian Tase.
Există însă și o componentă esențială care nu poate fi ignorată: protecția informațiilor medicale. Un sistem care renunță la documentele pe suport de hârtie și funcționează pe baza unor platforme digitale trebuie să beneficieze de mecanisme solide de securitate.
„Pe de altă parte, sistemul paperless necesită un nivel înalt de biosecuritate împotriva atacurilor cibernetice”, avertizează cardiologul.
Într-o perioadă în care datele medicale reprezintă o resursă deosebit de valoroasă, securitatea cibernetică devine parte integrantă a responsabilității instituțiilor sanitare.
Un alt punct important al analizei îl reprezintă colaborarea internațională și rolul comunităților medicale românești din diaspora în conectarea sistemelor sanitare.
Conf. dr. Adrian Tase consideră că specialiștii români care activează în Belgia, Franța, Germania, Italia și Marea Britanie pot contribui la dezvoltarea interoperabilității medicale la nivel european, în concordanță cu legislația specifică Uniunii Europene.
„Comunitățile medicale din Belgia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, inclusiv diaspora medicală românească din țările respective, joacă un rol important în interoperabilitatea sistemelor medicale la nivelul UE pe baza legislației specifice”, explică acesta.
În susținerea acestei perspective, medicul amintește participarea recentă la HealthTech Forum, eveniment care a reunit experți din România și din străinătate, oferind exemple concrete de colaborare și dezvoltare a infrastructurii medicale inteligente.
Printre experiențele prezentate s-a numărat modelul unui bioinginer german care construiește o rețea de spitale inteligente în Bulgaria, dar și participarea unor specialiști din Columbia, Costa Rica și Argentina.
„Am participat recent la HealthTech Forum, eveniment care a impresionat atât prin coagularea experților din țară, cât și prin aspecte internaționale, cum sunt modelul prin care un bioinginer german construiește o rețea de smart hospitals în Bulgaria, ca și prezența unor experți din Columbia, Costa Rica și Argentina”, precizează Conf. dr. Adrian Tase.
În viziunea reputatului cardiolog, un spital inteligent nu înseamnă doar tehnologie performantă și sisteme informatice integrate. O componentă fundamentală o reprezintă accesul la inovația farmaceutică și la terapiile moderne. Medicul evidențiază faptul că introducerea unor medicamente inovatoare presupune un proces complex, în care cercetarea științifică trebuie să se îmbine cu evaluarea economică, echitatea accesului la tratament și mecanismele de autorizare și rambursare.
„Orice spital inteligent trebuie să aibă acces la inovația farmaceutică aflată la intersecția dintre știință, echitate, economie și diplomație medicală”, afirmă acesta.
Procesul presupune parcurgerea etapelor de autorizare la nivel european, evaluarea valorii terapeutice adăugate față de tratamentele existente și stabilirea prețului și a condițiilor de rambursare.
Este o perspectivă care arată că modernizarea sistemului sanitar nu se poate realiza fragmentar, ci presupune o abordare integrată, de la infrastructura digitală și resursa umană până la medicamentele inovatoare și accesul pacienților la tratamente de ultimă generație.
În finalul analizei sale, Conf. dr. Adrian Tase propune o direcție de dezvoltare cu implicații importante pentru întregul sistem sanitar românesc: constituirea unei rețele naționale de spitale inteligente. O asemenea structură ar putea facilita schimbul de date și experiență, colaborarea dintre instituțiile medicale și conectarea României la marile rețele europene de sănătate.
„O rețea națională de smart hospitals poate, pe baza încrederii instituționale, deveni un pilon al relațiilor României cu Europa, după modelul de succes din stomatologie”, consideră reputatul medic argeșean.
Dincolo de tehnologie, investiții și strategii instituționale, cardiologul încheie cu o observație care sintetizează dimensiunea morală a întregului demers.
Pentru că performanța medicală nu poate fi construită exclusiv prin achiziții de echipamente, platforme informatice sau soluții de inteligență artificială. Ea presupune responsabilitate, transparență și încredere între instituții și profesioniști.
„Încheiem cu o perspectivă morală: interoperabilitatea nu conectează doar aplicații, ci și responsabilitățile aferente; deci, în domeniul spitalelor inteligente, trebuie să pornim de la onestitate.”
Este concluzia prin care Conf. univ. dr. Adrian Tase aduce în prim-plan o idee esențială: spitalul viitorului nu va fi definit doar de tehnologia pe care o deține, ci și de responsabilitatea cu care o folosește în beneficiul pacientului.
Iar pentru România, transformarea digitală a sistemului sanitar nu mai poate fi privită ca un proiect îndepărtat, ci ca o direcție strategică de dezvoltare, în care expertiza medicală, cercetarea, cooperarea internațională și onestitatea instituțională trebuie să funcționeze împreună.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
