
România ar putea fi împărțită în doar 8-15 județe! Reforma PSD redesenează harta țării. Ce se întâmplă cu județele istorice?
România ar putea trece prin cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele decenii. Harta țării ar urma să fie redesenată, iar cele 41 de județe ar putea fi înlocuite cu doar 8-15 structuri administrative, potrivit variantei de reformă susținute de europarlamentarul PSD Dragoș Benea. Proiectul prevede comasarea județelor, reducerea aparatului administrativ și economii estimate la sute de milioane de euro anual.
CITEȘTE ȘI: ATENȚIE! Hidroelectrica SCUMPEȘTE energia electrică! Cât ajunge să coste un kWh?
Invitat marți la Antena 3 CNN, Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru care pregătește reforma, a explicat că viitoarea organizare a României ar trebui să țină cont de populație, capacitatea administrativă și posibilitatea atragerii unor finanțări europene consistente.
Potrivit acestuia, niciun județ nu ar trebui să aibă mai puțin de 500.000 de locuitori, însă europarlamentarul consideră că o țintă și mai ambițioasă ar fi constituirea unor unități administrative cu cel puțin un milion de locuitori.
Între 8 și 15 județe, în noua variantă de organizare
Dragoș Benea susține că România ar putea ajunge la o structură administrativă cuprinsă între 8 și 15 județe, în funcție de varianta care va fi stabilită în urma discuțiilor politice.
„Am spus că dacă sunt municipii reședință de județ care cu comune limitrofe adună aproape 400.000-500.000 de locuitori și putem exemplifica, atunci nu cred că trebuie să avem județe cu populație sub 500.000 de locuitori.
Dar dacă, așa cum declară foarte mulți președinți de Consilii Județene, ne dorim să atragem proiecte mari de la UE pentru conectivitate, accesibilitate, UE finanțează cu precădere comunitățile puternice, reziliente, cu un trend demografic crescător, atunci poate ținta ar trebui să fie mai îndrăzneață și am definit-o eu cu șapte cifre, adică un milion”, a declarat europarlamentarul.
Acesta a explicat că reorganizarea s-ar face tot pe structura județelor, nu prin transformarea României în regiuni administrative. O asemenea schimbare ar necesita modificarea Constituției, procedură care ar putea întârzia implementarea reformei.
„Ar fi între 8, pronunțată și ieri de cei doi lideri politici Olguța Vasilescu și Emil Boc, și 15. Județe pentru că regiuni înseamnă modificarea Constituției, iar oamenii nu mai au răbdare și nu putem ajunge la Constituție ca să închidem acest proces înainte de anul electoral 2028 și startul competiției pe fondurile europene pe cadrul financiar multianual”, a precizat Benea.
Dispar județele istorice de pe hartă? Explicația lui Dragoș Benea
Una dintre cele mai sensibile probleme ridicate de această reformă este legată de dispariția unor județe cu identitate istorică și tradiții puternice. În fața nemulțumirilor exprimate de mai mulți primari, europarlamentarul PSD a venit cu o precizare importantă: desființarea unei structuri administrative nu înseamnă neapărat dispariția denumirii județului.
„Județul Maramureș nu dispare, nu dispare niciun alt județ, eventual dispare un consiliu județean și o structură aferentă. Denumirea nu e obligatoriu să dispară, dar județul Maramureș, cu tradiții, cu obiceiuri, cu oameni, cu siguranță nu dispare”, a afirmat acesta.
Declarația vine după ce un primar a amenințat inclusiv cu organizarea unui referendum de independență, în semn de protest față de posibilitatea ca județul său să fie inclus într-o structură administrativă mai mare.
Benea susține că reforma trebuie privită în primul rând prin prisma reorganizării instituțiilor și a eficientizării administrației, nu ca o încercare de ștergere a identității locale.
18.000 de funcții ar putea dispărea. Economii estimate la 400 de milioane de euro anual
Reorganizarea județelor ar reprezenta doar o parte a planului. Prima etapă a reformei vizează comasarea voluntară a localităților mici, în special a comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
Potrivit simulărilor prezentate de Dragoș Benea, această măsură ar putea conduce la dispariția a aproximativ 15.000-18.000 de funcții de aleși locali și la economii bugetare de circa 400 de milioane de euro pe an.
„Eu vă spun o simulare pe pragul de 3.000, la comune, 15.000-18.000 de aleși locali care nu vor mai fi aleși locali în mandatul 2028-2032. În bani înseamnă o cifră de 400 de milioane de euro plus/minus. Cifrele sunt fluide. De ce? Pentru că tu ataci 1.700 de comune cu până în 3.000 de locuitori, dar din ele rezultă ori 800, ori 600, ori 700, ori 900. Depinde”, a explicat europarlamentarul.
În paralel, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat că Guvernul are în vedere comasarea voluntară, până la 1 martie 2027, a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
Dragoș Benea consideră însă că o eventuală comasare ar trebui să ducă la formarea unor localități cu cel puțin 3.000 de locuitori, pentru ca reorganizarea să aibă efecte reale.
„Este un test, ca să vedem cât de dorită este comasarea. Mi-aș permite să sugerez și să adaug: orice comasare voluntară să depășească totuși cifra de 3.000, să nu ne trezim cu trei comune comasate, care fac 2.200 de locuitori”, a mai spus acesta.
Guvernul pregătește și o ordonanță de urgență pentru cea de-a doua etapă a reformei, în situația în care autoritățile locale nu vor accepta voluntar comasarea. Ministrul Dezvoltării a susținut că există deja primari interesați de acest proces.
UDMR se opune reformei. Harghita și Covasna, în centrul disputelor
Propunerea de reorganizare administrativ-teritorială a generat reacții puternice în teritoriu, iar una dintre cele mai ferme opoziții vine din partea UDMR.
Formațiunea este nemulțumită de posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe, dar și de riscul ca unele orașe istorice și stațiuni balneare din Ținutul Secuiesc să își piardă statutul administrativ actual.
Reprezentanții UDMR au amenințat inclusiv cu o moțiune de cenzură, în cazul în care reforma va fi impusă fără o dezbatere parlamentară consistentă.
În replică, Dragoș Benea a criticat poziția formațiunii, pe care a descris-o drept o „retorică belicoasă” și „profund contraproductivă”.
„Cunoscând pedigree-ul acestui partid ca unul responsabil și asumat, eu cred că au datoria și capabilitățile și înzestrările să-și aducă contribuția la acest proiect”, a declarat europarlamentarul PSD.
Acesta susține că există și președinți de consilii județene care sprijină reorganizarea și consideră că reforma trebuie dusă până la capăt.
PSD vrea reforma până în 2028
Dragoș Benea respinge acuzațiile potrivit cărora reorganizarea administrativ-teritorială ar fi doar un subiect lansat în spațiul public, fără șanse reale de concretizare. El afirmă că a fost desemnat coordonator al grupului de lucru înainte de controversa legată de petrecerea de lux de la Timișoara și că PSD pregătește și alte propuneri concrete pentru perioada următoare.
„Eu am fost desemnat coordonator al acestui grup înainte de evenimentul de la Timișoara și chiar am avut mandat ca într-o săptămână, maxim două, să vin cu o comunicare pe acest subiect. Ceea ce vrea PSD-ul să facă la guvernare cu siguranță veți afla în următoarele săptămâni, când se va discuta bugetul pe 2027, acolo unde se vor vedea temele, intenții concrete ale PSD-ului”, a afirmat acesta.
Ținta avansată de europarlamentar este ca reforma să fie implementată până în 2028, înaintea unui nou ciclu electoral local și a debutului cadrului financiar multianual european 2028-2034.
Dacă proiectul va fi adoptat, România ar putea avea o hartă administrativă radical diferită de cea actuală, cu mai puține județe, administrații locale comasate și un aparat instituțional redus. Deocamdată, cifrele prezentate de Dragoș Benea reprezintă variante și simulări de lucru, iar forma finală a reformei urmează să fie stabilită în urma negocierilor politice și a procedurilor legislative.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
