Ireal! Cum arată Autostrada cu „tuneluri pentru urși!” Umbrărescu și-a mobilizat o întreagă armată pe șantier!
Secțiunea lipsă de 13,16 km din Autostrada Lugoj-Deva (A1), care reprezintă singurul tronson incomplet pe ruta A1 dintre Sibiu și granița de vest, inclusiv porțiunea cu tuneluri dintre Margina și Holdea, este în prezent în construcție de către asocierea UMB (România) și Euro-Asfalt (Bosnia).
Deși lucrările au început în vara acestui an, execuția tunelurilor – componenta esențială a contractului – nu a demarat încă. Proiectul tehnic pentru tuneluri a avut întârzieri, iar constructorul a primit inițial autorizație doar pentru execuția drumului.
Conform ultimelor date CESTRIN, stadiul fizic al lucrărilor este de 1,27%. Finanțarea din PNRR, în pericol Contractul pentru proiectarea și execuția secțiunii lipsă a fost semnat pe 14 octombrie 2022 cu asocierea UMB-Euro-Asfalt. Acesta include realizarea a 4 km de autostradă pe Lotul D (Margina) și 9,16 km pe Lotul E, care include tuneluri forate cu o lungime totală de 2,13 km.
Valoarea contractului este de 1,83 miliarde lei (fără TVA), fiind prevăzute 11 luni pentru proiectare și 34 de luni pentru execuție. Tronsonul Margina-Holdea este finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inițiat de UE pentru relansarea economiilor post-pandemie. Condiția esențială este ca proiectele să fie finalizate până în 2026. Totuși, din cauza întârzierilor în emiterea autorizației pentru tuneluri, este improbabil ca termenul PNRR să fie respectat. În caz contrar, finanțarea va proveni exclusiv din bugetul de stat. Tunelurile „uitate” ale autostrăzii A1 Lugoj-Deva Contractul actual pentru secțiunea cu tuneluri a fost atribuit în urma unei licitații relansate în 2021, după ce procedurile anterioare, începute încă din 2019, au eșuat. Nevoia de a construi tunelurile era cunoscută din 2013, la un an după ce loturile au fost contractate, iar licitația pentru acestea a fost promisă în repetate rânduri, începând din 2015.
Soluția inițială prevedea realizarea săpăturilor mari în locul tunelurilor, însă noul acord de mediu a impus utilizarea unor soluții mai moderne. În 2013, două tuneluri au fost incluse în Secțiunea E2, pentru a evita problemele de stabilitate și impactul negativ asupra mediului. Tunelurile, denumite popular „tuneluri pentru urși”, au fost prevăzute pentru a menține intacte coridoarele de migrație ale mamiferelor mari între Carpații Occidentali.
„Gaura” de pe autostrada Sibiu-Nădlac care creează dificultăți șoferilor Secțiunea cu tuneluri reprezintă o „gaură” de aproximativ 13 km în autostrada Sibiu-Nădlac, ceea ce complică traficul, mai ales după deschiderea Loturilor 3 și 4 din Lugoj-Deva în 2019.
Modificările aduse Acordului de Mediu în 2013 au impus construirea tunelurilor între Holdea și Margina, în locul unor săpături care ar fi fragmentat muntele. Compania de Drumuri a fost nevoită să scoată această secțiune separat și să organizeze o procedură distinctă pentru proiectare și execuție. Au urmat, însă, ani de întârzieri și promisiuni nerespectate, inclusiv angajamente din partea oficialilor din 2015 că licitația va fi lansată.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
